fariseic, ~ă a [At: CAMILAR, N. II, 34 / P: ~se-ic / Pl: ~ici, ~ce / E: fr pharisaique după fariseu] 1 Care aparține fariseilor (1). 2 De fariseu (1). 3 Ca al fariseilor (1). 4 (Fig) Ipocrit.

FARISEIC, -Ă, fariseici, -e, adj. Ipocrit, fățarnic, prefăcut. (Adverbial) Ideologii burghezi folosesc... cosmopolitismul... pledînd fariseic pentru o așa-zisă «Știință universal-umană». CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 13/5. – Pronunțat: -se-ic.

FARISEIC, -Ă adj. Fățarnic, ipocrit, prefăcut. [Pron. -se-ic. / cf. fr. pharisaïque].

FARISEIC, -Ă adj. fățarnic, ipocrit, prefăcut. (< fr. phari-saïque)

FARISEIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial Care ține de farisei; propriu fariseilor. [Sil. -se-ic] /<fr. pharisaïque

fariseic a. după caracterul fariseilor.

*farisáic, -ă adj. (gr. pharisaĭkós, lat. -áicus, fr. -aïque, it. farisáico. Cp. cu trohaic). De fariseŭ. Adv. Ca fariseiĭ. – Și fariseic.

fariseic (desp. -se-ic) adj. m., pl. fariseici; f. fariseică, pl. fariseice

fariseic (-se-ic) adj. m., pl. fariseici; f. fariseică, pl. fariseice

fariseic adj. m. (sil. -se-ic), pl. fariseici; f. sg. fariseică, pl. fariseice

FARISEIC adj. v. ipocrit.

FARISEIC adj. duplicitar, fals, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelistic, (reg.) proclet, (înv.) fățărit, telpiz, (fig.) iezuit, iezuitic, (pop. fig.) pestriț, (înv. fig.) calp, zugrăvit. (Atitudine ~.)

Fariseic ≠ franc, ingenuu, sincer