ferdelă sf [At: ALEXANDRIA, 157/1 / V: ~dălă, felderă, feardelă sf, ~felder sn / Pl: ~le / E: săs fyrdel] (Reg) 1 Măsură de capacitate pentru cereale egală cu circa 20 de kilograme. 2 Conținutul unei ferdele (1). 3 Măsură la vânzarea lânii. 4 (Înv) Zonă dintr-o comună. 5 (Înv) Grupare a locuitorilor unei comune după așezarea locuinței. 6 Parte a șurii.

❍FERDELĂ, FERDĂLĂ (pl. -le) sf. Trans., FERDEL (pl. -ele) sn. Olten. TUȚ. Baniță (🖼 2070) [săs. fyrdel < germ. Viertel].

FERDELĂ s.f. (Ban., Trans. SV) Măsură de capacitate. C: Măsură direaptă font dirept, feardelă, cupă, cot dirept să ții totdeauna. CS, 34^r. Me treta. Spenye, ferdel. Véka. LEX. MARS., 228. Ierusalimenii dăruiră pre Alexandru cu 2 ferdele de migdale. A SEC. XVIII², 48^v. // B: Se scump grîul. . . cît se vindea chila (marg. feardela) 12 galbeni de aur.PAT. 1676, 17^v. Variante: feardelă (CS, 34^r; PAT. 1676, 17^v, ferdel (LEX. MARS. 228). Etimologie: săs. fyrdel (= germ. Viertel).

fèrdelă f. Tr. baniță. [Sas. FYRDEL (din nemț. Viertel)]. V. fărtal.

férdelă f., pl. e (sas. fyrdel, d. germ. viertel, sfert. V. fîrtaĭ). Trans. Baniță (odinioară un sfert de găleată). O măsură la vînzarea lîniĭ. Secțiune, despărțire, sector. – Și félderă (Neam. Rom. Pop. 6, 685). V. merță și cîblă.

feardelă sf vz ferdelă

felder sn vz ferdelă

felderă sf vz ferdelă

ferdălă sf vz ferdelă

❍FELDER (pl. -re) sn., FELDERĂ (pl. -re) sf. Trans. Maram. Olten. Ferdelă, baniță, mierță.

FELDERĂ, feldere, s. f. (Transilv.) Măsură populară de capacitate pentru cereale, echivalînd cu 20 de litri. O felderă de grîu.

FEARDELĂ. s. f. v. ferdelă.

félderă, V. ferdelă.

ferdelă (reg.) s. f., g.-d. art. ferdelei; pl. ferdele

ferdelă (reg.) s. f., g.-d. art. ferdelei; pl. ferdele

ferdelă s. f., g.-d. art. ferdelei; pl. ferdele

FERDELĂ s. v. baniță, dublu-decalitru.

ferdelă s. v. BANIȚĂ. DUBLU-DECALITRU.

ferdelă, ferdele, s.f. (reg.) 1. măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 litri; conținutul acestei măsuri; baniță, mierță, șinic, dimirlie. 2. măsură la vânzarea lânii. 3. (la pl.) zone ale unui sat fixate de flăcăi. 4. parte a șurii.

felder, feldere, s.n. – (reg.) Unitate de măsură pentru cereale. „Un felder are 22 l” (Mara); „un felder are 32 l” (Giulești) (ALRRM, 1971: 419); „Cu grâu roșu vânturat, / Cu feldința măsurat” (Calendar, 1980: 8). – Din săs. fyrdel (DEX, MDA).

felder, -e, s.n. – Unitate de măsură pentru cereale, echivalentă cu 20-30 l. „Un felder are 22 l” (Mara); „un felder are 32 l” (Giulești) (ALR 1971: 419). – Din săs. fyrdel (DEX).

felderă, -e, s.f. – Vas (de lemn) pentru măsuratul cerealelor: „Cu grâu roșu vânturat, / Cu feldința măsurat” (Calendar 1980: 8). – Din felder + -ă.