fișic sn [At: AMIRAS, ap. LET.² III, 166/14 / V: fâș~, fâșâc / Pl: ~uri / E: tc fișek] 1 (Înv) Cartuș (1). 2 (Înv) Rachetă. 3 (Înv) Foc de artificii. 4 Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru. 5 (Iuz) Cornet de hârtie pentru bomboane, alune etc.

FIȘIC, ❍FĂȘIC (pl. -icuri, -ice) sn. ⚔️ ‡ Cartuș ¶ 2 ‡ Rachetă (de artificii): Odată casa cea veche dintr’un fășic s’au aprins STAM. ¶ 3 Sul de bani: se gîndește că mai bine i-ar fi dat banii în fișice BR. -VN.; Vodă i-a pus două fășicuri de napoleoni în mînă CAR. ¶ 4 Hîrtie sucită în formă de con, pentru pus bomboane, alune, stafide, etc. [tc. fišek].

FIȘIC, fișicuri, s. n. 1. Sul de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hîrtie. Te-ai gîndit bine în cîți ani de muncă... aduni un fișic de arginți? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 97. Se ridică încet de pe scaun, dă poala mantalei la o parte și scoate dintr-un buzunar de la spate un săculeț de pînză în care avea numai fișicuri de napoleoni. VLAHUȚĂ, O. A. II 261. Vodă i-a pus două fișicuri de napoleoni în mînă. CREANGĂ, A. 160. 2. Coșuleț de hîrtie, în formă de con, pentru bomboane, alune etc. Vine cu fișicul de cofeturi. CARAGIALE, O. III 17. – Variantă: fîșic (SEVASTOS, N. 83, ALECSANDRI, T. I 1359) s. n.

FIȘIC ~uri n. 1) Sul de hârtie în care este învelită o cantitate anumită de monede. 2) Pachet de hârtie (în formă de con); cornet. /<turc. fișek

fișic n. sul de bani: numai un fișic? glumești? mai adă unul AL. [Vechiu-rom. fișic, cartușă, rachetă = turc. FIȘEK].

fișíc n., pl. urĭ (turc. fišenk, pop. fišek, cartuș; ngr. fiséngi, fiséki, alb. füšek, bg. sîrb. fišek, ung. fisek, cartuș). Sul de banĭ așezațĭ în formă de cilindru și învelițĭ în hîrtie. – În Mold. fîșic, pop. fîșîc.

fâșâc sn vz fișic

fâșic sn vz fișic

❍FIȘAG (pl. -aguri) sn. Trans. Băn. ⚔️ = FIȘIC 1: își făcea ~uri și hai! cu un căpău după el RET. [ung. fise].

FÎȘIC s. n. v. fișic.

fîșíc, V. fișic.

fișic s. n., pl. fișicuri

fișic s. n., pl. fișicuri

fișic s. n., pl. fișicuri

fișic, pl. fișicuri

fișic, -ce.

FIȘIC s. v. cornet.

FIȘIC s. v. cartuș, glonț.

fișic s. v. CARTUȘ. GLONȚ.

FIȘIC s. cornet, (Transilv.) toc. (Un ~ de bomboane.)

fișic (fișicuri), s. n. – 1. (Înv.) Cartuș. – 2. (Înv.) Rachetă, artificii. – 3. Teanc de monede înfășurate în pînză sau hîrtie. – 4. Cornet. – Mr. fuseche, megl. fișec. Tc. fișek (Șeineanu, II, 172; Meyer 111; Lokotsch 601), cf. ngr. φυσέϰι, alb. füšek, bg., sb. fišek. Fișag, s. n. (Trans., sul), din mag. fisek, provine din aceeași sursă.

fișic, fișicuri s. n. (er.) penis.