8 definiții pentru florișoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLORIȘOARĂ, florișoare, s. f. (Rar) Floricea (1). – Floare + suf. -ișoară.
FLORIȘOARĂ, florișoare, s. f. (Rar) Floricea (1). – Floare + suf. -ișoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
florișoară sf [At: DEX / Pl: ~oare / E: floare + -ișoară] 1-2 (Șhp) Floricică (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FLORIȘOARĂ, florișoare, s. f. (Rar) Floricică (1). Stele, florișoare, Ce ardeți lucitoare În cosița serii. BOLINTINEANU, O. 81.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
florișoară (rar) s. f., g.-d. art. florișoarei; pl. florișoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
florișoară (rar) s. f., g.-d. art. florișoarei; pl. florișoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
florișoară s. f., g.-d. art. florișoarei; pl. florișoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FLORIȘOARĂ s. v. floricică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
florișoară s. v. FLORICICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
florișoară, florișoaresubstantiv feminin
-
- Stele, florișoare, Ce ardeți lucitoare În cosița serii. BOLINTINEANU, O. 81. DLRLC
-
etimologie:
- Floare + -ișoară. DEX '98 DEX '09