10 definiții pentru foșnit (s.n.)
Explicative DEX
FOȘNIT s. n. (Rar) Foșnire. – V. foșni.
FOȘNIT s. n. (Rar) Foșnire. – V. foșni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
foșnit1 sn [At: POGOR, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: foșni] 1-3 Foșnire (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FOȘNIT 👉 FOȘNEALĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FOȘNIT s. n. (Rar) Foșnire, foșnet. Gonim storși de puteri, Prin marginea pădurii Adeseori sunîndu-ne-n auz Foșnitul frunzelor. CAMIL PETRESCU, V. 86.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FOȘNEALĂ sf., FOȘNET, Mold. FOȘNIT (pl. -te) sn. 1 Sgomotul produs de ceva care foșnește, fîșîit: auz foșneală printre coceni CAR.; un foșnet ușor de aripi îl făcu să ridice ochii GRL.; Vom asculta orga pădurii Foșnitul frunzelor în vînt VLAH.; se auzi la gura vizuinei un foșnit curios GN. ¶ 2 pr. anal.: foșnet de valuri VLAH..
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
foșnit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
foșnit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
foșnit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FOȘNIT s. v. fâșâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FOȘNIT s. fîșîială, fîșîire, fîșîit, fîșîitură, foșnet, foșnire, foșnitură. (~ ziarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
foșnit, foșniturisubstantiv neutru
-
- Gonim storși de puteri, Prin marginea pădurii Adeseori sunîndu-ne-n auz Foșnitul frunzelor. CAMIL PETRESCU, V. 86. DLRLC
-
etimologie:
- foșni DEX '98 DEX '09