10 definiții pentru fragmentație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRAGMENTAȚIE, fragmentații, s. f. Fragmentare. [Var.: fragmentațiune s. f.] – Din fr. fragmentation.
FRAGMENTAȚIE, fragmentații, s. f. Fragmentare. [Var.: fragmentațiune s. f.] – Din fr. fragmentation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fragmentație sf [At: DEX / P: ~ți-e / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr fragmentation] Fragmentare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAGMENTAȚIE s.f. Fragmentare. [Gen. -iei, var. fragmentațiune s.f. / < fr. fragmentation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAGMENTAȚIE s. f. fragmentare. (< fr. fragmentation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRAGMENTAȚIUNE s. f. v. fragmentație.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAGMENTAȚIUNE s. f. v. fragmentație.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fragmentațiune sf vz fragmentație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAGMENTAȚIUNE s.f. v. fragmentație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fragmentație (desp. -ți-e) s. f., art. fragmentația (desp. -ți-a), g.-d. art. fragmentației; pl. fragmentații, art. fragmentațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fragmentație (-ți-e) s. f., art. fragmentația (-ți-a), g.-d. art. fragmentației; pl. fragmentații, art. fragmentațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fragmentație s. f. (sil. -ți-e), art. fragmentația (sil. -ți-a), g.-d. art. fragmentației; pl. fragmentații, art. fragmentațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fragmentație, fragmentațiisubstantiv feminin
- 1. Fragmentare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: fragmentare
etimologie:
- fragmentation DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.