14 definiții pentru fulminant
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FULMINANT, -Ă, fulminanți, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ Fig. Amenințător; violent; ațâțător, provocator. – Din fr. fulminant.
FULMINANT, -Ă, fulminanți, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ Fig. Amenințător; violent; ațâțător, provocator. – Din fr. fulminant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fulminant, ~ă a [At: CARAGIALE, O. VII, 195 / Pl: ~nți, ~e / E: fr fulminant] (Rar; adesea fig) 1 Care fulgeră (1) 2 Care produce explozie Si: exploziv. 3 Amenințător. 4 Violent. 5 Provocator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*FULMINANT adj. 1 Care trăsnește: Jupiter ~ ¶ 2 Care produce trăsnete ¶ 3 🔬 Care face ușor explozie: praf ~ ¶ 4 Fig. Amenințător, care izbucnește amenințător: în căptușala fie-cărui autoraș găsești materia ~ă a unui critic, gata să facă explozie VLAH. [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FULMINANT, -Ă, fulminanți, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. Substanță fulminantă. ♦ Fig. Violent. Un discurs fulminant. ▭ Primele două articole fulminante or să-ți placă. CARAGIALE, O. VII 195.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FULMINANT, -Ă adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ (Fig.) Amenințător; violent; ațîțător, provocator. [< fr. fulminant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FULMINANT, -Ă adj. 1. care produce explozie; exploziv. 2. (fig.) violent, amenințător. (< fr. fulminant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FULMINANT ~tă (~ți, ~te) 1) Care produce fulminație. Substanță ~tă. 2) fig. Care conține o amenințare; ațâțător. /<fr. fulminant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fulminant a. și n. care produce o detonațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*fulminánt, -ă adj. (lat. fúlminans, -ántis, d. fulminare, a fulgera. Fulgerător. Detunător: praf fulminant.[1]
- În original, greșit: fluminant, -ă. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fulminant adj. m., pl. fulminanți; f. fulminantă, pl. fulminante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fulminant adj. m., pl. fulminanți; f. fulminantă, pl. fulminante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fulminant adj. m., pl. fulminanți; f. sg. fulminantă, pl. fulminante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FULMINANT adj., s. v. exploziv.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FULMINANT adj., s. detonant, explozibil, exploziv. (Un ~ puternic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
fulminant, fulminantăadjectiv
- 1. Care produce explozie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: detonant explozibil exploziv
- Substanță fulminantă. DLRLC
- 1.1. Amenințător, ațâțător, provocator, violent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: amenințător ațâțător provocator violent
- Un discurs fulminant. DLRLC
- Primele două articole fulminante or să-ți placă. CARAGIALE, O. VII 195. DLRLC
-
-
etimologie:
- fulminant DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.