11 definiții pentru fumar
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FUMAR, fumare, s. n. Deschizătură făcută în acoperișul caselor de la țară, pentru a permite ieșirea fumului din sobe; hogeag, bageacă. – Lat. fumarium.
FUMAR, fumare, s. n. Deschizătură făcută în acoperișul caselor de la țară, pentru a permite ieșirea fumului din sobe; hogeag, bageacă. – Lat. fumarium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fumar sn [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 100 / V: (reg) ~iu / Pl: ~e / E: ml fumarium] Deschizătură făcută în acoperișul caselor de la țară, pentru a permite ieșirea fumului din sobe Si: bageac1, hogeac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FUMAR (pl. -are) 💒 Gaură, deschizătură făcută pe acoperișul caselor țărănești, pe unde iese fumul din pod [lat. fumarium].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FUMAR, fumare, s. n. Deschidere făcută în acoperișul caselor de la țară, pentru a permite ieșirea fumului din sobe: bageacă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fumar, coșul de fum, la o casă țărănească.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fumariu sn vz fumar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fumar s. n., pl. fumare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fumar s. n., pl. fumare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fumar s. n., pl. fumare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FUMAR s. v. campadură, cămin, coș, horn.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fumar s. v. CAMPADURĂ. CĂMIN. COȘ. HORN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fumar, fumaresubstantiv neutru
etimologie:
- fumarium DEX '09 DEX '98