opțiuni
  • info

14 definiții pentru fuziona

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUZIONA, fuzionez, vb. I. Intranz. A realiza o fuziune; a se contopi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. fusionner.

FUZIONA, fuzionez, vb. I. Intranz. A realiza o fuziune; a se contopi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. fusionner.

fuziona vi [At: SAHIA, U.R.S.S. 55 / P: ~zi-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fusionner] 1-3 A realiza o fuziune (1-3) Si: a se contopi,

*FUZIONA (-nez) vb. intr. și refl. A face o fuziune, a (se) amesteca laolaltă, a se contopi [fr.].

FUZIONA, fuzionez, vb. I. Intranz. A se contopi. Pentru a se menține în prezent [în S.U.A.], unele societăți mai mici «fuzionează» și își unesc resursele. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872. – Pronunțat: -zi-o-.

FUZIONA vb. I. intr. A se contopi. [Pron. -zi-o-, p. i. -nez. / < fr. fusionner].

FUZIONA vb. intr. a realiza o fuziune; a se contopi. (< fr. fusionner)

A FUZIONA ~ează intranz. (despre lucruri distincte) A realiza o fuziune; a se uni, formând un tot. [Sil. -zi-o-] /<fr. fusionner

fuzionà v. 1. a amestecà laolaltă; 2. fig. a reuni partide, opiniuni.

*fuzionéz v. tr. (fr. fusionner, d. fusion, fuziune). Contopesc, unesc într’un singur partid, într’un singur corp. V. refl. Mă unesc, mă contopesc: partidele s’aŭ fuzionat (și intr. aŭ fuzionat).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fuziona (a ~) (desp. -zi-o-) vb., ind. prez. 1 sg. fuzionez, 3 fuzionează; conj. prez. 1 sg. să fuzionez, 3 să fuzioneze

fuziona (a ~) (-zi-o-) vb., ind. prez. 3 fuzionează

fuziona vb. (sil. -zi-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. fuzionează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FUZIONA vb. a se contopi, a se uni. (Două partide politice care ~.)

FUZIONA vb. a se contopi, a se uni. (Două partide politice care ~.)

Intrare: fuziona
  • silabație: fu-zi-o-na info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fuziona
  • fuzionare
  • fuzionat
  • fuzionatu‑
  • fuzionând
  • fuzionându‑
 singular plural
  • fuzionează
  • fuzionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fuzionez
 (să)
  • fuzionez
  • fuzionam
  • fuzionai
  • fuzionasem
a II-a (tu)
  • fuzionezi
 (să)
  • fuzionezi
  • fuzionai
  • fuzionași
  • fuzionaseși
a III-a (el, ea)
  • fuzionează
 (să)
  • fuzioneze
  • fuziona
  • fuzionă
  • fuzionase
plural I (noi)
  • fuzionăm
 (să)
  • fuzionăm
  • fuzionam
  • fuzionarăm
  • fuzionaserăm
  • fuzionasem
a II-a (voi)
  • fuzionați
 (să)
  • fuzionați
  • fuzionați
  • fuzionarăți
  • fuzionaserăți
  • fuzionaseți
a III-a (ei, ele)
  • fuzionează
 (să)
  • fuzioneze
  • fuzionau
  • fuzionară
  • fuzionaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fuziona, fuzionezverb

  • 1. A realiza o fuziune; a se contopi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: contopi uni
    • format_quote Pentru a se menține în prezent [în S.U.A.], unele societăți mai mici «fuzionează» și își unesc resursele. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2872. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.