8 definiții pentru fâstâcire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FÂSTÂCIRE, fâstâciri, s. f. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. – V. fâstâci.
FÂSTÂCIRE, fâstâciri, s. f. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. – V. fâstâci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
făstâcire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: fâstâci] (Fam) 1 Zăpăcire. 2 Intimidare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÎSTÎCIRE s. f. Acțiunea de a se fîstîci.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fâstâcire (rar) s. f., g.-d. art. fâstâcirii; pl. fâstâciri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fâstâcire (rar) s. f., g.-d. art. fâstâcirii; pl. fâstâciri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fâstâcire s. f., g.-d. art. fâstâcirii; pl. fâstâciri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FÂSTÂCIRE s. intimidare, încurcare, zăpăcire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FÎSTÎCIRE s. încurcare, zăpăcire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fâstâcire, fâstâcirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) fâstâci și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: intimidare zăpăcire încurcare
etimologie:
- fâstâci DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.