17 definiții pentru gheșeft

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEȘEFT, gheșefturi, s. n. (Fam.) Afacere măruntă (necinstită). – Din germ. Geschäft.

GHEȘEFT, gheșefturi, s. n. (Fam.) Afacere măruntă (necinstită). – Din germ. Geschäft.

gheșeft sn [At: CARAGIALE, S. 137 / Pl: ~uri / E: ger Geschäft] 1 Afacere măruntă (necinstită) Si: gheșeftărie Cf ghelir. 2 Speculă. 3 Afacere care aduce câștig fără eforturi. corectat(ă)

GHEȘEFT, gheșefturi, s. n. Afacere necinstită; speculă. Burghezia a prefăcut sociețatea după chipul și asemănarea sa: iubirea e marfă, familia-gheșeft. GHEREA, ST. CR. I 71. N-are altă grijă decît căpătuiala și gheșefturile. VLAHUȚĂ, O. AL. II 154.

GHEȘEFT s.n. (Peior.) Afacere (necurată, necinstită). [< germ. Geschäft].

GHEȘEFT s. n. (fam.) afacere (necinstită) (< germ. Geschäft)

GHEȘEFT ~uri n. fam. Afacere măruntă, necinstită; bișniță. /<germ. Geschäft

gheșeft n. afacere, mai ales neonestă. [Nemț. GESCHÄFT].

gheșéft n., pl. urĭ (cuv. adus de Jidanĭ, d. germ. geschäft). Fam. Afacere, maĭ ales neonestă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gheșeft (fam.) s. n., pl. gheșefturi

gheșeft (fam.) s. n., pl. gheșefturi

gheșeft s. n., pl. gheșefturi

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gheșeft (gheșefturi), s. n. – Afacere la care se cîștigă prin mijloace incorecte, speculație. Germ. Geschäft, prin intermediul argoului iudeo-german (Borcea 189). – Der. gheșeftar, s. m. (speculant); gheșeftărie, s. f. (speculație).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gheșeft, gheșefturi s. n. 1. afacere ilicită măruntă, găinărie 2. afacere profitabilă

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

GHEȘEFT s. v. afacere, speculație.

gheșeft s. v. AFACERE. SPECULAȚIE.

Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)

Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.

gheșéft, gheșefturi, (ghișeft), s.n. (reg.) Afacere, negustorie, câștig: „...și-o strâns și el cum o putut doișpe grițari să facă și el ceva gheșeft” (Bilțiu, 2007: 140). – Din germ. Geschäft „afacere”, pe filieră evreiască (DER, DEX, MDA).

gheșeft, gheșefturi, (ghișeft), s.n. – (reg.) Afacere, negustorie, câștig. – Din germ. Geschäft „afacere”, pe filieră evreiască (Șăineanu, Scriban, DER, DEX, MDA).

Intrare: gheșeft
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheșeft
  • gheșeftul
  • gheșeftu‑
plural
  • gheșefturi
  • gheșefturile
genitiv-dativ singular
  • gheșeft
  • gheșeftului
plural
  • gheșefturi
  • gheșefturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gheșeft, gheșefturisubstantiv neutru

  • 1. familiar Afacere măruntă (necinstită). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Burghezia a prefăcut societatea după chipul și asemănarea sa: iubirea e marfă, familia – gheșeft. GHEREA, ST. CR. I 71. DLRLC
    • format_quote N-are altă grijă decît căpătuiala și gheșefturile. VLAHUȚĂ, O. A. III 154. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.