GHEȚAR², ghețari, s. m. Masă de gheață formată în regiunile alpine și în cele polare și care, de obicei, se deplasează lent sub influența gravitației. ◊ Ghețar plutitor = aisberg. – Gheață + suf. -ar (după fr. glacier).

ghețar [At: MEHEDINȚI, G. F. 98 / Pl: ~i / E: gheață + -ar] 1 sn Masă de gheață (1) perpetuă formată în regiunile alpine și în cele polare care se deplasează lent sub influența gravitației. 2 sm (Îs) ~ plutitor Aisberg. 3 sn Ghețărie. 4 sn Congelator. 5 sm Vânzător de gheață (1). 6 sm (Lpl) Duhuri binevoitoare care alungă grindina.

GHEȚAR², ghețari, s. m. Masă de gheață formată în regiunile alpine și în cele polare (1) și care, de obicei, se deplasează lent sub influența gravitației. ◊ Ghețar plutitor = aisberg. – Gheață + suf. -ar (după fr. glacier).

GHEȚAR¹, ghețari, s. m. Masă de gheață produsă prin topirea și resolidificarea zăpezii în regiunile alpine și în cele polare.Ghețar alpin. Ghețar polar. ◊ Ghețar plutitor = aisberg.

GHEȚAR ~i m. 1) Masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare și alpine, care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. * ~ plutitor v. AISBERG. 2) Instalație înzestrată cu bucăți de gheață pentru a răci sau a menține o temperatură scăzută într-un mediu; răcitor. /gheață + suf. ~ar

ghețar n. massă mare de ghiață în văile munților. [Lat. GLACIARIUM].

ghețár m. (d. gheață, după fr. glacier). Grămădire imensă de gheață în munțĭ. S. n., pl. e. Răcitor, frigidar.

ghețar² (răcitor) (înv.) s. n., pl. ghețare

ghețar¹ (masă de gheață) s. m., pl. ghețari

ghețar¹ (masă de gheață) s. m., pl. ghețari

ghețar (masă de gheață) s. m., pl. ghețari

ghețar.

GHEȚAR s. (GEOGR.) 1. ghețar continental v. ghețar de calotă; ghețar de calotă = ghețar continental. 2. ghețar plutitor v. aisberg.

GHEȚAR PLUTITOR s. (GEOGR.) aisberg, munte de gheață.

GHEȚÁR (< gheață; după fr. glacier) s. m. Masă de gheață formată în munții înalți și în regiunile polare, care se deplasează lent, sub influența gravitației, în lungul văilor sau pe pante. După dimensiune și formă se deosebesc: g. de calotă (sau continentali) cu grosimi foarte mari, dezvoltați în Antarctica și Groenlanda și g. de munte (împărțiți, la rândul lor, în g. de vale și g. de circ). Suprafața ocupată de g. actuali (c. 16,3 mil. km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului.

GHEȚARUL DE LA BARSA, peșteră situată în M-ții Bihor, într-o depresiune închisă (Groapa de la Barsa) din complexul carstic Podiș-Cetățile Ponorului, la 1.100 m alt.. Lungime: 2.750 m. Constituită dintr-o galerie principală (întreruptă de mai multe săli, cascade și hornuri) și câteva galerii colaterale. Păstrează un strat permanent de gheață, gros de 50 cm. Face parte din parcul național al M-ților Apuseni.