15 definiții pentru griji
din care- explicative DEX (8)
 - ortografice DOOM (4)
 - sinonime (2)
 - regionalisme (1)
 
Explicative DEX
GRIJI, grijesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). 2. Tranz. și refl. (Bis.) A (se) împărtăși, a (se) cumineca. – Din bg. grižă se.
GRIJI, grijesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). 2. Tranz. și refl. (Bis.) A (se) împărtăși, a (se) cumineca. – Din bg. grižă se.
- sursa: DEX '96 (1996)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
griji vi, vr [At: BIBLIA (1688), 364 / Pzi: ~esc / Imt: grijește și (Trs) griji / E: cf bg грижа] (Înv) 1 vi (Construit cu de) A fi îngrijorat de ceva. 2 vt A îngriji ceva. 3-4 vir A băga de seamă. 5 vt A asculta. 6-7 vit A păzi. 8 vt (C. i. mâncăruri) A pune bine pentru a păstra și pentru a doua zi. 9 vt A se strădui. 10-11 vr A se îngriji de ceva sau de cineva. 12 vt A ocroti pe cineva. 13-14 vti (Construit cu de sau pentru, ori să) A fi preocupat de binele cuiva. 15-16 vtr A (se) păzi de ceva. 17 vt A rândui. 18 vt A curăți. 19-20 vti A pune în rânduială o casă curățind-o, dereticând-o. 21 vt A curăța alimentele din care se gătește. 22-23 vti A face toate pregătirile necesare pentru ceva. 24-25 vir A (se) aproviziona. 26-27 vit A procura ceva cuiva. 28 vt A face toate pregătirile necesare pentru odihna veșnică. 29 vt A împărtăși cu Sfânta cuminecătură pe cineva. 30 A face slujbele de îngropăciune. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
GRIJI, grijesc, vb. IV. (Mai ales în Transilv. și Mold.) 1. Tranz. (Pe cale de dispariție) A avea grijă (de cineva sau de ceva), a purta (cuiva) de grijă, a da toate îngrijirile necesare; a îngriji. Am grijit pămîntul ca pe o carte!... Mergeam singură la plug, dar nu m-am lăsat. VINTILĂ, O. 39. Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată. CREANGĂ, P. 287. ◊ Fig. Eu mă duc, mîndră, ca mîne Inima la tin’ rămîne... Grijește-mi-o, mîndră, bine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Lasă, voinice, nu fi supărat, că în bun loc ai întrat, griji-voi eu și de tine. RETEGANUL, P. III 35. ◊ Refl. S-au grijit și de unele și de altele. SBIERA, P. 132. ♦ A feri de stricăciune, de uzură; a cruța. El își grijea peptarul ca ochii. RETEGANUL, P. V 62. 2. Tranz. A curăța. Scoală, ca să grijim bordeiul. SADOVEANU, P. M. 157. Să grijească casa cum știu ele. RETEGANUL, P. V 61. Fata rînește fîntîna și o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. CREANGĂ, P. 287. ◊ Intranz. Grijește prin casă. 3. Tranz. A pregăti. Romîni, să ne grăbim, În șes la vînătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curînd să alergăm. NEGRUZZI, S. II 23. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «cu») A aproviziona (pe cineva cu ceva). Tată-său i-au cumpărat carte și l-au grijit de toate cîte-i trebuia. SBIERA, P. 152. 4. Tranz. (Despre preoți) A spovedi și a împărtăși pe cineva. Miu-i nalt și subțirel, Pleacă inima-mi cu el! – Stai, Miule, nu pleca, Vin’ de-i adu inima, Binișor, să n-o smintești, Că n-ai bani ca s-o plătești, Nici lacrămi ca s-o jelești, Nici popă ca s-o grijești. TEODORESCU, P. P. 323. ◊ A-și griji sufletul = a se spovedi, a se împărtăși înainte de moarte. Rogu-te, să fiu îngăduit macar trei zile, în care să-mi grijesc sufletul. CREANGĂ, P. 319. ♦ Refl. A se împărtăși. Nu s-a grijit la paște și la crăciun? DELAVRANCEA, S. 30. 5. Refl. și intranz. A băga de seamă, a lua seama. Te grijește dar, să nu ajungi și tu pe aici. RETEGANUL, P. II 62.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
A GRIJI ~esc tranz. 1) v. A ÎNGRIJI. 2) A face să se grijească. /<bulg. griža se
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
A SE GRIJI mă ~esc intranz. 1) v. A SE ÎNGRIJI. 2) bis. (despre credincioși creștini) A primi grijania; a se împărtăși; a se cumineca. /<bulg. griža se
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
grijì v. 1. a dereteca prin casă; 2. a îngriji: grijiți armele voastre NEGR.; 3. a (se) împărtăși cu sf. cuminecătură. [Sensul material a fost idealizat, îngrijirea fizică devenind o purificare sufletească].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
greji vtr vz griji
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
grijésc v. tr. (bg. grižyse, a se îngriji). Curăț: a griji casa, a griji (a cinătui) un purcel după ce a fost tăĭat. Vest. Împărtășesc, cumínec. V. intr. Deretic. V. refl. Vest. Mă împărtășesc. V. îngrijesc.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
griji (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijesc, 3 sg. grijește, imperf. 1 grijeam; conj. prez. 1 sg. să grijesc, 3 să grijească
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de Serene76
 - acțiuni
 
griji (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijesc, imperf. 3 sg. grijea; conj. prez. 3 să grijească
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
griji vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijesc, imperf. 3 sg. grijea; conj. prez. 3 sg. și pl. grijească
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
griji (conj. grijească)
- sursa: MDO (1953)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
Sinonime
GRIJI vb. v. căuta, cumineca, curăța, deretica, împărtăși, îngriji, îngrijora, mărturisi, neliniști, păzi, pregăti, prepara, scutura, spovedi, strânge, supraveghea, teme, vedea.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
griji vb. v. CĂUTA. CUMINECA. CURĂȚA. DERETICA. ÎMPĂRTĂȘI. ÎNGRIJI. ÎNGRIJORA. MĂRTURISI. NELINIȘTI. PĂZI. PREGĂTI. PREPARA. SCUTURA. SPOVEDI. STRÎNGE. SUPRAVEGHEA. TEME. VEDEA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Regionalisme / arhaisme
griji, grijesc, vb. tranz., intranz., refl. – (pop.) 1. A (se) îngriji. 2. A băga de seamă. – Din bg. griža se „a se îngriji” (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
|    verb (VT403)    Surse flexiune: DOR    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  griji, grijescverb  
 -  1. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îngriji
-  Am grijit pămîntul ca pe o carte!... Mergeam singură la plug, dar nu m-am lăsat. VINTILĂ, O. 39. DLRLC
 -  Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
 -  Eu mă duc, mîndră, ca mîne Inima la tin’ rămîne... Grijește-mi-o, mîndră, bine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338. DLRLC
 -  Lasă, voinice, nu fi supărat, că în bun loc ai întrat, griji-voi eu și de tine. RETEGANUL, P. III 35. DLRLC
 -  S-au grijit și de unele și de altele. SBIERA, P. 132. DLRLC
 
-  1.1. A feri de stricăciune, de uzură. DLRLCsinonime: cruța
-  El își grijea peptarul ca ochii. RETEGANUL, P. V 62. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -  2. Curăța. DLRLCsinonime: curăța
-  Scoală, ca să grijim bordeiul. SADOVEANU, P. M. 157. DLRLC
 -  Să grijească casa cum știu ele. RETEGANUL, P. V 61. DLRLC
 -  Fata rînește fîntîna și o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
 -  Grijește prin casă. DLRLC
 
 -  
 -  3. Pregăti. DLRLCsinonime: pregăti
-  Romîni, să ne grăbim, În șes la vînătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curînd să alergăm. NEGRUZZI, S. II 23. DLRLC
 
-  3.1. A aproviziona (pe cineva cu ceva). DLRLC
-  Tată-său i-au cumpărat carte și l-au grijit de toate cîte-i trebuia. SBIERA, P. 152. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -   
-  Miu-i nalt și subțirel, Pleacă inima-mi cu el! – Stai, Miule, nu pleca, Vin’ de-i adu inima, Binișor, să n-o smintești, Că n-ai bani ca s-o plătești, Nici lacrămi ca s-o jelești, Nici popă ca s-o grijești. TEODORESCU, P. P. 323. DLRLC
 -  Nu s-a grijit la paște și la crăciun? DELAVRANCEA, S. 30. DLRLC
 
-  A-și griji sufletul = a se spovedi, a se împărtăși înainte de moarte. DLRLC
-  Rogu-te, să fiu îngăduit macar trei zile, în care să-mi grijesc sufletul. CREANGĂ, P. 319. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -  5. A băga de seamă, a lua seama. DLRLC
-  Te grijește dar, să nu ajungi și tu pe aici. RETEGANUL, P. II 62. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  grižă se DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.