4 definiții pentru grupuscul
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRUPUSCUL s. n. (fam.) grup foarte mic, neînsemnat. (< fr. groupuscule)
grupuscul s. n. (peior.) Formațiune politică mică (de inspirație anarhică) ◊ „Potrivit probelor, printre planurile de acțiune ale acestui grupuscul neo-nazist figurează lichidarea realizatorilor de radio și televiziune declarați «dușmani ai rasei albe» și asasinarea personalităților de origine evreiască.” I.B. 5 II 86 p. 4 (din it. gruppusculo, fr. groupuscule; DMC 1936, PR 1955, DPN 1970)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grupuscul s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRUPUSCUL s. v. grupuleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: grupuscul
grupuscul substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
grupuscul, grupusculesubstantiv neutru
- 1. Grup foarte mic, neînsemnat. MDN '00sinonime: grupuleț
etimologie:
- groupuscule MDN '00