18 definiții pentru hârșâitură
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HÂRȘÂITURĂ, hârșâituri, s. f. 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. 2. Hârșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: hârșcâitură, hârjâitură s. f.] – Hârșâi + suf. -tură.
HÂRȘÂITURĂ, hârșâituri, s. f. 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. 2. Hârșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: hârșcâitură, hârjâitură s. f.] – Hârșâi + suf. -tură.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hârșâitură sf [At: DELAVRANCEA, S. 91 / V: ~rjâ~, ~șcâ~, ~șii~ / Pl: ~ri / E: hârșâi + -tură] 1 Hârșâire (1). 2 Scrijelire. 3-4 Hârșâire (3-4). 5 Istovire. 6 Stâlcire. 7 Tăietură însoțită de zgomot caracteristic. 8 Scârțâit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HÂRJÂITURĂ s. f. v. hârșâitură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÂRȘCÂITURĂ s. f. v. hârșâitură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hârjâitură sf vz hârșâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hârjiitură sf vz hârșâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hârșcâitură sf vz hârșâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hârșiitură sf vz hârșâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
irijâitură sf vz hârșiitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÂRJÂITURĂ s. f. V. hârșâitură.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HÂRȘCÂITURĂ s. f. V. hârșâitură.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HÎRJIITURĂ s. f. v. hîrșîitură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÎRJIITURĂ s. f. v. hîrșîitură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
HÎRȘÎITURĂ, hîrșîituri, s. f. 1. Tăietură (însoțită de un zgomot caracteristic). (Atestat în forma hîrjiitură) Dintr-o hîrjiitură [ferăstrăul] ți-ar fi curmat mijlocul. DELAVRANCEA, S. 91. 2. Tîrșîitură, hîrșcîitură. -Variantă: hîrjiitură s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hârșâitură (desp. -șâ-i-) s. f., g.-d. art. hârșâiturii; pl. hârșâituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hârșâitură (-șâ-i-) s. f., g.-d. art. hârșâiturii; pl. hârșâituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hârșâitură s. f. (sil. -șâ-i-), g.-d. art. hârșâiturii; pl. hârșâituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HÂRȘÂITURĂ s. v. hârșâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HÎRȘÎITURĂ s. hîrșîială, hîrșîire, hîrșîit, (prin Munt.) scîrjîială, scîrjîit, scîrjîitură. (~ pietrișului aleii sub picioare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: hâr-șâ-i-
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hârșâitură, hârșâiturisubstantiv feminin
- 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dintr-o hîrjiitură [fierăstrăul] ți-ar fi curmat mijlocul. DELAVRANCEA, S. 91. DLRLC
-
- 2. Hârșcâitură, hârșâit, târșâitură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hârșcâitură hârșâit târșâitură
etimologie:
- Hârșâi + -tură. DEX '98 DEX '09