10 definiții pentru hronic
Explicative DEX
HRONIC, hronice, s. n. (Înv.) Cronică (1). – Din ngr. hronikón.
HRONIC, hronice, s. n. (Înv.) Cronică (1). – Din ngr. hronikón.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hronic sn [At: DEX / V: ~ă sf / Pl: ~ce / E: ngr χρονιϰόν] (Înv) Cronică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HRONIC, hronice, s. n. (Învechit) Cronică (1).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hronic n. cronică: Hronicul Moldo-Vlahilor de Cantemir. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hronică sf vz hronic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
hronic (înv.) s. n., pl. hronice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hronic (înv.) s. n., pl. hronice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hronic s. n., pl. hronice[1]
- Var. hronică, cronică — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
HRONIC s. v. cronică, letopiseț.[1]
- Var. hronică, cronică — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hronic s. v. CRONICĂ. LETOPISEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: hronic
hronic substantiv neutru
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hronică substantiv feminin
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: