7 definiții pentru hudicioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HUDICIOARĂ, hudicioare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui hudiță. – Hudiță + suf. -ioară.
HUDICIOARĂ, hudicioare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui hudiță. – Hudiță + suf. -ioară.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hudicioară sf [At: CREANGĂ, ap. DDRF / Pl: ~re / E: hudiță + -ioară] (Reg) 1-12 (Șhp) Hudiță (1-12). 13 Ulicioară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HUDICIOARĂ, hudicioare, s. f. (Mold.) Diminutiv al lui hudiță. Cotind pe hudicioare, strecurîndu-se pe sub garduri, oamenii unul cîte unul o zbugheau în circiumă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 183.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hudicĭoáră (oa dift.) f., pl. e. Dim. d. hudiță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hudicioară (reg.) s. f., g.-d. art. hudicioarei; pl. hudicioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hudicioară (reg.) s. f., g.-d. art. hudicioarei; pl. hudicioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hudicioară s. f., g.-d. art. hudicioarei; pl. hudicioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hudicioară, hudicioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui hudiță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cotind pe hudicioare, strecurîndu-se pe sub garduri, oamenii unul cîte unul o zbugheau în cîrciumă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 183. DLRLC
-
etimologie:
- Hudiță + -ioară. DEX '98 DEX '09