9 definiții pentru hurducare

Explicative DEX

HURDUCARE, hurducări, s. f. Acțiunea de a (se) hurduca și rezultatul ei. – V. hurduca.

HURDUCARE, hurducări, s. f. Acțiunea de a (se) hurduca și rezultatul ei. – V. hurduca.

hurducare [At: CAMILAR, N. II, 395 / Pl: ~cări / E: hurduca] 1 Clătinare. 2 Zgâlțâire. 3 Zdruncinare. 4 (Reg) Producere a unui zgomot mare Si: hurducat1 (4), hurducăire (4), hurducăit1 (4). 5 (Fig) Schimbare bruscă.

HURDUCARE, hurducări, s. f. Acțiunea de a (se) hurduca; zdruncinare, zguduire. (Fig.) Simțea nelămurit că Cimpoeșu știe un lucru mare, o taină care bătea către o hurducare a rînduielilor. CAMILAR, N. II 395.

Ortografice DOOM

hurducare s. f., g.-d. art. hurducării; pl. hurducări

hurducare s. f., g.-d. art. hurducării; pl. hurducări

hurducare s. f., g.-d. art. hurducării; pl. hurducări

hurduc, -care inf. s.

Sinonime

HURDUCARE s. v. hurducătură.

HURDUCARE s. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe pe un drum cu hîrtoape.)

Intrare: hurducare
hurducare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hurducare
  • hurducarea
plural
  • hurducări
  • hurducările
genitiv-dativ singular
  • hurducări
  • hurducării
plural
  • hurducări
  • hurducărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hurducare, hurducărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) hurduca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Simțea nelămurit că Cimpoeșu știe un lucru mare, o taină care bătea către o hurducare a rînduielilor. CAMILAR, N. II 395. DLRLC
etimologie:
  • vezi hurduca DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.