7 definiții pentru ibovnicuță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IBOVNICUȚĂ, ibovnicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui ibovnică. – Ibovnică + suf. -uță.
IBOVNICUȚĂ, ibovnicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui ibovnică. – Ibovnică + suf. -uță.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ibovnicuță sf [At: TEODORESCU, P. P. 684 / V: ibomn~ / Pl: ~țe / E: ibovnică + -uță] 1-4 (Îvp; șhp) Ibovnicea (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IBOVNICUȚĂ, ibovnicuțe, s. f. (Popular) Diminutiv al lui ibovnică. Nimenea nu-l auzea, Afară de mîndruța Și de ibovnicuța. TEODORESCU, P. P. 684.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ibomnicuță sf vz ibovnicuță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ibovnicuță (pop.) s. f., g.-d. art. ibovnicuței; pl. ibovnicuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ibovnicuță (pop.) s. f., g.-d. art. ibovnicuței; pl. ibovnicuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ibovnicuță s. f., g.-d. art. ibovnicuței; pl. ibovnicuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ibovnicuță, ibovnicuțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui ibovnică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nimenea nu-l auzea, Afară de mîndruța Și de ibovnicuța. TEODORESCU, P. P. 684. DLRLC
-
etimologie:
- Ibovnică + -uță. DEX '98 DEX '09