10 definiții pentru impersonalitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMPERSONALITATE s. f. Caracterul a ceea ce este impersonal. – Din fr. impersonnalité.
IMPERSONALITATE s. f. Caracterul a ceea ce este impersonal. – Din fr. impersonnalité.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
impersonalitate sf [At: GHEREA, ST. CR. III, 207 / Pl: ~tăți / E: fr impersonnalité] 1-3 Caracter a ceea ce este impersonal (1-3). 4 (Fig) Detașare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPERSONALITATE s.f. Caracterul a ceea ce este impersonal. [Cf. fr. impersonnalité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPERSONALITATE s. f. caracterul a ceea ce este impersonal. (< fr. impersonnalité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
impersonalitate f. caracterul celui impersonal.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*impersonalitáte f. (d. impersonal). Caracteru de a fi impersonal.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
impersonalitate s. f., g.-d. art. impersonalității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
impersonalitate s. f., g.-d. art. impersonalității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
impersonalitate s. f., g.-d. art. impersonalității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Impersonalitate ≠ personalitate
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
impersonalitatesubstantiv feminin
- 1. Caracterul a ceea ce este impersonal. DEX '09 DEX '98 DNantonime: personalitate
etimologie:
- impersonnalité DEX '09 DEX '98 DN