10 definiții pentru impudoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMPUDOARE s. f. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine; nerușinare, impudicitate. – Din fr. impudeur.
IMPUDOARE s. f. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine; nerușinare, impudicitate. – Din fr. impudeur.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
impudoare sf [At: DA ms / Pl: ~ori / E: fr impudeur] 1 Lipsă de pudoare Si: impudicitate, nerușinare. 2 Atitudine sau faptă, vorbă etc. lipsită de rușine Si: impudicitate, nerușinare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPUDOARE s.f. Lipsă de pudoare, de rușine; nerușinare. [Cf. fr. impudeur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPUDOARE s. f. lipsă de pudoare, de rușine; nerușinare. (< fr. impudeur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IMPUDOARE f. 1) Lipsă de pudoare; indecență; nerușinare. 2) Comportament impudic. [G.-D. impudorii] /<fr. impudeur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
impudoare s. f., g.-d. art. impudorii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
impudoare s. f., g.-d. art. impudorii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
impudoare s. f., g.-d. art. impudorii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IMPUDOARE s. v. obscenitate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IMPUDOARE s. imoralitate, indecență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitate, licență, licențiozitate, (înv. și pop.) mascara, măscară, măscăriciune, măscărie, scîrnăvie. (A comis un act de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
impudoaresubstantiv feminin
- 1. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: impudicitate nerușinare obscenitate
etimologie:
- impudeur DEX '09 DEX '98 DN