7 definiții pentru incitat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCITAT, -Ă, incitați, -te, adj. Ațâțat, întărâtat, instigat. – V. incita.
incitat1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: incita] 1-4 Incitare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incitat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: incita] 1 Ale cărui porniri agresive au fost ațâțate. 2 Instigat la ceva rău. 3 (Fig) Implicat într-o discuție polemică. 4 (Blg; d. un organism) Adus într-o stare de concentrare în care reacționează rapid la stimuli reduși ca intensitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCITAT, -Ă, incitati, -te, adj. (Livr.) Ațâțat, întărâtat, instigat. – V. incita.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCITAT, -Ă, incitați, -te, adj. (Franțuzism) Ațîțat, întărîtat; îndemnat (la o faptă rea), instigat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCITAT adj. 1. v. instigat. 2. v. stimulat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCITAT adj. ațîțat, instigat, întărîtat, provocat, stîrnit, (pop.) zădărît. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incitat, incitatăadjectiv
etimologie:
- incita DEX '98 DEX '09