9 definiții pentru instaurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instituire, stabilire. [Pr.: -sta-u-] – V. instaura.
INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instituire, stabilire. [Pr.: -sta-u-] – V. instaura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
instaurare sf [At: CARAGIALE, T. 81 / Pl: ~rări / E: instaura] 1-3 Punere a bazelor (unui regim,) (unui sistem politic sau) unui guvern. 4 Introducere pentru prima oară a unui obicei, a unei mode etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSTAURARE, instaurări, s. f. Acțiunea de a instaura; întronare, statornicire, stabilire, introducere. Instaurarea în fiecare țară a unei democrații consecvente va fi cea mai bună garanție a păcii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 8 – Pronunțat: -ta-u-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSTAURARE s.f. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instaurație. [< instaura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
instaurare (desp. -sta-u-) s. f., g.-d. art. instaurării; pl. instaurări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
instaurare (-sta-u-) s. f., g.-d. art. instaurării; pl. instaurări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
instaurare s. f. (sil. -sta-u-), g.-d. art. instaurării; pl. instaurări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INSTAURARE s. stabilire, (fig.) întronare. (~ a ordinii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Instaurare ≠ răsturnare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: in-sta-u-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
instaurare, instaurărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a instaura și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: instaurație instituire introducere stabilire statornicire întronare antonime: răsturnare
- Instaurarea în fiecare țară a unei democrații consecvente va fi cea mai bună garanție a păcii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 8. DLRLC
-
etimologie:
- instaura DEX '09 DEX '98 DN