7 definiții pentru instrumentat
Explicative DEX
instrumentat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: instrumenta] 1 (D. melodii) Orchestrat2. 2 (D. bucăți muzicale) Executat la unul sau mai multe instrumente. 3 Căruia i s-a efectuat o instrumentație (4). 4 (Jur; d. contracte, procese verbale, dosare penale, acte publice) Redactat2.
INSTRUMENTA, instrumentez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. ♦ (Impr.) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. 2. A efectua o instrumentație (3). – Din fr. instrumenter.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
INSTRUMENTA vb. I. 1. intr. A întocmi contracte, procese-verbale și alte acte publice. 2. tr. (Rar) A aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 3. A face instrumentația (2) unei piese rămase într-un puț de petrol. [< fr. instrumenter].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
A INSTRUMENTA ~ez 1. tranz. 1) (piese muzicale) A aranja pe grupuri de instrumente, pentru a putea fi executat de orchestră; a orchestra. 2) (unelte, piese) A scoate cu ajutorul unor dispozitive speciale dintr-o mină sau dintr-o sondă. 2. intranz. A elabora contracte, procese-verbale și alte acte publice. /<fr. instrumenter
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
instrumenta vb., ind. prez. 1 sg. instrumentez, 3 sg. și pl. instrumentează
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
INSTRUMENTA vb. v. orchestra.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
INSTRUMENTA vb. v. ancheta, cerceta, instrui.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    participiu (PT2)    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  instrumenta, instrumentezverb  
 -  1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-  1.1. A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Deaca s-ar ispiti cineva să cerce a instrumenta și a vocaliza prin codri muzică clasică... chiar și iepurii ar apuca-o îndată la picior. ODOBESCU, S. III 101. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -  
 -  3. A întocmi contracte, procese-verbale și alte acte publice. DNsinonime: întocmi
 -  4. Manipula. MDN '00 DCR2sinonime: manipula
-  Universitatea nu s-a lăsat instrumentată pentru a genera conflicte interetnice. Rev. 22 35/95 p. 5. DCR2
 
 -  
 
etimologie:
-  instrumenter DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.