7 definiții pentru interesare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERESARE, interesări, s. f. Faptul de a (se) interesa. – V. interesa.
INTERESARE, interesări, s. f. Faptul de a (se) interesa. – V. interesa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
interesare sf [At: CONTEMP. 1949, nr. 162, 2/2 / Pl: ~sări / E: interesa] 1 Trezire a curiozității cuiva. 2 Trezire a interesului (13) cuiva. 3 Atragere a cuiva într-o afacere. 4 Manifestare de grijă sau simpatie pentru ceva sau cineva. 5 Informare despre ceva sau cineva. 6-7 (Med; rar) Implicare a unui organ, țesut etc. (cu afectarea acestuia).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERESARE s. f. Faptul de a avea interes pentru ceva sau de a interesa pe cineva. Tipic burgheză, această căsătorie, e bazată doar pe reciproca interesare a partenerilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 2/2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERESARE s.f. Faptul de a (se) interesa. [< interesa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
interesare s. f., g.-d. art. interesării; pl. interesări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
interesare s. f., g.-d. art. interesării; pl. interesări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
interesare s. f., g.-d. art. interesării; pl. interesări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
interesare, interesărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) interesa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Tipic burgheză, această căsătorie, e bazată doar pe reciproca interesare a partenerilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 2/2. DLRLC
-
etimologie:
- interesa DEX '09 DEX '98 DN