6 definiții pentru interferare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
interferare sf [At: MDA ms / Pl: ~rări / E: interfera] 1 (Fiz) Suprapunere a undelor sau a mișcărilor vibratorii. 2 (Pgn) Încrucișare.
INTERFERA, pers. 3 interferează, vb. I. Intranz. (Despre mișcări vibratorii) A se suprapune compunându-și efectele, a produce fenomenul interferenței; p. gener. a se suprapune, a se încrucișa, a se combina. – Din fr. interférer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INTERFERA vb. I. 1. intr. (Fiz.; mai ales despre unde) A produce interferență, a se suprapune. 2. A se întîlni, a se încrucișa. [P.i. 3 -rează. / < fr. interférer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A INTERFERA pers 3 ~ează intranz. (despre unde) A produce interferență. /<fr. interférer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
interfera vb., ind. prez. 3 sg. interferează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
INTERFERA vb. v. întretăia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
interferaverb
- 1. (Despre unde) A produce fenomenul interferenței. DEX '09 DN
etimologie:
- interférer DEX '09 DEX '98 DN