7 definiții pentru intimat (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTIMAT, -Ă, intimați, -te, s. m. și f. Parte într-un proces care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac. – V. intima. Cf. fr. intimé.
INTIMAT, -Ă, intimați, -te, s. m. și f. Parte într-un proces care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac. – V. intima. Cf. fr. intimé.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intimat2, ~ă [At: COD. PEN. R. P. R. 518 / Pl: ~ați, ~e / E: intima] (Jur; rar) 1-2 smf, a (Persoană) care într-o cale de atac asupra unei sentințe judecătorești se apără împotriva motivelor invocate de partea care a folosit calea de atac. 3 smf Parte într-un proces care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTIMAT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) citat într-un proces în calitate de pîrît. [Cf. fr. intimé].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTIMAT, -Ă s. m. f. cel citat într-un proces în calitate de pârât. (< fr. intimé)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intimat s. m., pl. intimați
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intimat s. m., pl. intimați
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intimat s. m., pl. intimați
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
intimat, intimațisubstantiv masculin intimată, intimatesubstantiv feminin intimat, intimatăadjectiv
- 1. (Parte într-un proces) care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- intima DEX '98 DEX '09
- intimé DEX '09 DEX '98 DN