14 definiții pentru invalid (s.m.)
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus.
INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
invalid, ~ă [At: CONACHI, P. 226 / Pl: ~izi, ~e / E: fr invalide, lat invalidus] 1 a Care nu este valid. 2-3 smf, a (Persoană) care are o infirmitate din cauza căreia este inapt de muncă Si: infirm (1-2), mutilat, schilodit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVALID, -Ă, invalizi, -de, adj. Care are o infirmitate (căpătată mai ales în război); infirm, mutilat, beteag. Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. ◊ (Substantivat) La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVALID, -Ă adj., s.m. și f. Schilod, infirm, mutilat. [< fr. invalide, cf. lat. invalidus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INVALID, -Ă I. adj., s. m. f. (om) infirm, mutilat. II. adj. (despre acte, raționamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. invalide, lat. invalidus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INVALID ~dă (~zi, ~de) și substantival (despre persoane) Care nu este valid; inapt pentru muncă (din cauza sănătății rele sau a unor infirmități). /<fr. invalide, lat. invalidus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
invalid m. 1. neputincios care nu mai poate munci: 2. fig. se zice de un act care nu e conform legii. ║ m. soldat care nu mai poate servi din cauza infirmităților sale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*inválid, -ă adj. (lat. in-válidus). Care nu e valid, infirm, slab; un bătrîn invalid. Fig. Jur. Care nu e făcut în condițiunile legiĭ: testament invalid. S. m. Soldat care nu maĭ poate servi din cauza rănilor, boalelor saŭ bătrînețiĭ. – Fals invalíd (fr. invalide). V. oturac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
invalid adj. m., s. m., pl. invalizi; adj. f., s. f. invalidă, pl. invalide
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
invalid adj. m., s. m. valid
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
invalid.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INVALID adj., s. (MED.) 1. v. infirm. 2. mutilat, (înv.) sacatifsit. (~ de război.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INVALID adj., s. (MED.) 1. infirm, schilod, (pop.) beteag, schilav, (înv. și reg.) calic, neputincios, nevolnic, sec, slăbănog, (reg.) schilăvos, șont, șonțit, (Transilv., Mold și Bucov.) chilav, (înv.) mișel, rupturit, secat, (fam.) șontorog. (Om ~.) 2. mutilat, (înv.) sacatifsit. (~ de război.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
invalid, invalizisubstantiv masculin invalidă, invalidesubstantiv feminin invalid, invalidăadjectiv
- 1. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. DLRLC
- Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. DLRLC
- La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. DLRLC
- Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21. DLRLC
-
etimologie:
- invalide DEX '09 DEX '98 DN
- invalidus DEX '09 DEX '98 DN