opțiuni
  • info

11 definiții pentru invocare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INVOCARE, invocări, s. f. Acțiunea de a invoca și rezultatul ei. – V. invoca.

INVOCARE, invocări, s. f. Acțiunea de a invoca și rezultatul ei. – V. invoca.

invocare sf [At: MACEDONSKI, O. I, 276 / Pl: ~cări / E: invoca] 1-4 Invocație (1-4).

INVOCARE, invocări, s. f. Acțiunea de a invoca. 1. Chemare în ajutor. Invocarea ta se scurse arzătoare ca o lavă. MACEDONSKI, O. I 276. 2. Citare în sprijinul, în favoarea sa. Invocarea unui argument. ▭ Invocarea sincerității e de prisos... Oamenii sînt sinceri și cînd iubesc și cînd urăsc. CAMIL PETRESCU, T. II 24.

INVOCARE s.f. Acțiunea de a invoca și (rar) rezultatul ei; invocație. [< invoca].

învocare sf vz invocare

*invocațiúne f. (lat. in-vocátio. -ónis. V. vocațiune). Acțiunea de a invoca, de a chema în ajutor: invocațiunea luĭ Dumnezeŭ, luĭ Apóline. Fig. Citațiune: invocațiunea uneĭ mărturiĭ. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

invocare s. f., g.-d. art. invocării; pl. invocări

invocare s. f., g.-d. art. invocării; pl. invocări

invocare s. f., g.-d. art. invocării; pl. invocări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INVOCARE s. invocație.

INVOCARE s. invocație.

Intrare: invocare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • invocare
  • invocarea
plural
  • invocări
  • invocările
genitiv-dativ singular
  • invocări
  • invocării
plural
  • invocări
  • invocărilor
vocativ singular —
plural —
învocare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

invocare, invocărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a invoca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: invocație
    • 1.1. Chemare în ajutor. DLRLC
      • format_quote Invocarea ta se scurse arzătoare ca o lavă. MACEDONSKI, O. I 276. DLRLC
    • 1.2. Citare în sprijinul, în favoarea sa. DLRLC
      • format_quote Invocarea unui argument. DLRLC
      • format_quote Invocarea sincerității e de prisos... Oamenii sînt sinceri și cînd iubesc și cînd urăsc. CAMIL PETRESCU, T. II 24. DLRLC
etimologie:
  • vezi invoca DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.