opțiuni
  • info

17 definiții pentru italic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ITALIC, -Ă, italici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. 2. Adj., s. f. (Literă) cu caractere cursive. – Din fr. italique, lat. italicus.

italic, ~ă [At: CARAGIALE, M. 137 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr italique, lat italicus] 1 a Care aparține Italiei antice. 2 a Privitor la Italia antică. 3-6 a Italian (6-9). 7-8 sf, a (Tip) (Literă) cursivă.

ITALIC, -Ă, italici, -ce, adj. 1. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. 2. (Despre caractere tipografice; și substantivat, f.) Cursiv. – Din fr. italique, lat. italicus.

ITALIC, -Ă, italici, -e, adj. 1. Din (sau care privește) Italia veche. Popoare italice. ♦ Care ține de Italia. Peninsula italică. 2. (Despre caractere tipografice) Cursiv. Fel de fel de scriituri – engleze, italice, gotice... ronde. CARAGIALE, M. 137. ◊ (Substantivat, f. pl.) Text tipărit cu italice.

ITALIC, -Ă adj. 1. Care ține de Italia antică. 2. (Poligr.; despre caractere tipografice) Cursiv. [< fr. italique].

ITALIC, -Ă adj. 1. referitor la Italia antică. 2. (despre caractere tipografice; și s. f.) cursiv. (< fr. italique, lat. italicus)

ITALIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de Italia antică; propriu Italiei antice. /<fr. italique, lat. italicus

italic a. ce ține de Italia antică: popoare italice.

*itálic, -ă adj. (lat. italicus). Italienesc (vorbind de Italia din timpu Romanilor). Litere italice, cursive.

italice f. pl. alt nume dat literelor cursive.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

italic adj. m., pl. italici; f. italică, pl. italice

italic adj. m., pl. italici; f. italică, pl. italice

italic adj. m., pl. italici; f. sg. italică, pl. italice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ITALIC adj. v. cursiv.

ITALIC adj. cursiv, (înv.) curent. (Caracter ~ de literă.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ITALIC, -Ă adj. (< fr. italique): în sintagmele grup italic și limbă italică (v.).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ITALICĂ sau APENINICĂ, Peninsula ~ peninsulă în S Europei, între mările Tireniană, Ionică și Adriatică, mărginită la N de C. Padului; 149 mii km2. Străbătută de la NV spre SE de M-ții Apenini. Climă mediteraneană. Formează o mare parte a terit. Italiei.

Intrare: italic
italic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • italic
  • italicul
  • italicu‑
  • italică
  • italica
plural
  • italici
  • italicii
  • italice
  • italicele
genitiv-dativ singular
  • italic
  • italicului
  • italice
  • italicei
plural
  • italici
  • italicilor
  • italice
  • italicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

italic, italicăadjectiv

  • 1. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Popoare italice. Peninsula italică. DLRLC
  • 2. (și) substantivat feminin (Literă) cu caractere cursive. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: curent cursiv
    • format_quote Fel de fel de scriituri – engleze, italice, gotice... ronde. CARAGIALE, M. 137. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.