JOAGĂR, joagăre, s. n. 1. Fierăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți. 2. Fierăstrău mare având o pânză lungă cu dinți mari și două mânere, acționat de doi lucrători; beschie. – Cf. germ. Säger.

joagăr sn [At: ODOBESCU, S. I, 148/15 / V: (reg) giogar, jogar / Pl: ~e / E: ns cf ger Säger] 1 Ferăstrău mare având o pânză lungă cu dinții mari și două mânere, acționat de doi lucrători Si: (reg) babiță, beschie. 2 Ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă Si: gater.

JOAGĂR, joagăre, s. n. 1. Ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă. 2. Ferăstrău mare având o pânză lungă cu dinți mari și două mânere, acționat de doi lucrători; beschie. – Cf. germ. Säger.

JOAGĂR, joagăre, s. n. 1. Ferăstrău pentru tăiatul buștenilor și al butucilor, pus în mișcare de o apă curgătoare; gater. Și du-i la tractoare, la joagăre du-i. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 5/5. 2. Ferăstrău format dintr-o pînză lată, avînd două mînere pentru a fi acționat cu mîna de doi lucrători; beschie.

JOAGĂR ~e n. Ferăstrău mecanic (cu pânze verticale), folosit la tăierea longitudinală a buștenilor. /<săs. zager

joagăr n. ferestrău de munte, lângă o apă curgătoare, pentru tăierea buștenilor sau butucilor. [Gorj jogar, dintr’un primitiv jog = sas SOG (germ. SÃGE)].

joágăr (oa dift.) n., pl. e (sas. soger = sog, fierestrăŭ = germ. säge, fierestrăŭ). Vest. Bișchie. Fabrică de prefăcut grinzile în scîndurĭ și numită și gater și fabrică de lemne. – În Prah. jágăr.

giogar^[1] sn vz joagăr

jogar sn vz joagăr

CAR¹ (pl. care, † cară) sn. 1 Trăsură mare cu patru roți, prevăzută în părțile laterale cu loitre, cu scoarțe sau cu coș, trasă de boi sau de cai, și cu care se transportă greutăți (🖼 878); -proverb: a fi a cincea roată la ~, a fi fără nici o însemnătate, de nici un folos într’o adunare, într’o întreprindere, etc.; după ce frîngi ~ul, mulți se găsesc să-ți arate drumul bun, mulți se găsesc să-ți dea sfaturi, cînd e prea tîrziu; 👉 AC, BOU, BUTURUGĂ, PIATRĂ ¶ 2 🏛 Trăsură (mai adesea cu două roate) de care cei vechi se serveau la alergări, în războiu, în triumfuri, etc.: ~ de triumf, ~ triumfal (🖼 879, 880) ¶ 3 ✒️ 🔱 ~ soarelui, ~ul nopții, etc., figuri împrumutate din mitologie ¶ 4 ~ funebru, dric ¶ 5 Conținutul unui car: un ~ de fîn, de lemne, de pepeni, etc.; proverb: decît un ~ de minte, mai bine un dram de noroc; 👉 CIOMAG; cu ~ul, foarte mult, în cantitate foarte mare: a avut zile cu ~ul, i-a fost dat, scris să trăească, scăpînd de toate primejdiile ¶ 6 Masa mișcătoare a joagărului, numită și „căruț(ă)” sau „războiu”, care poartă bușteanul de tăiat în scînduri; e alcătuită din două grinzi lungi împreunate, de-o parte și de alta, prin alte două mai scurte (*• JOAGĂR) ¶ 7 💫 CARUL-CU-BOI sau CARUL-MARE și CARUL-MIC, constelațiunile numite și „Ursa mare”, „Ursa mică”, ale căror stele sînt așezate ca și cînd ar înfățișa niște care (🖼 881) ¶ 8 Băn. 🌿 CARUL-ZÎNELOR = PODBEAL-DE- MUNTE ¶ 9 🚝 CAR-DE-FOC, tren; locomotivă: alunga ..., cu fluierul răgușit al ~ului de foc, droaiele de lupi GRIG. [lat. carrus].

joagăr s. n., pl. joagăre

joagăr s. n., pl. joagăre

joagăr s. n., pl. joagăre

JOAGĂR s. (TEHN.) 1. gater. 2. beschie, ciochie. (~ul este un ferăstrău cu două mânere.)

joagăr s.n. (tehn.) 1 fierăstrău de munte, gater, <reg.> moară, pânză, spată. Joagărul este acționat de forța unui curs de apă. 2 beschie, ciochie. Joagărul are o pânză lungă, cu dinți mari și două mânere, fiind acționat de doi oameni.

JOAGĂR s. (TEHN.) 1. gater, (reg.) moară, (Maram. și nordul Transilv.) spată. (Lemne tăiate la ~.) 2. beșchie, ciochie. (~ este un ferăstrău cu două mînere.)

joagăr (joagăre), s. n. – 1. Ferăstrău mare care funcționează acționat de forța apei curgătoare. – 2. Ferăstrău mare acționat de doi lucrători, beschie. Germ. Säger, prin intermediul săs. *sager (Borcea 194; Tiktin; DAR). – Der. jogărar, s. m. (lucrător la joagăr).

joagăr, joagăre, s.n. – (reg.) Fierăstrău cu pânză lungă, prevăzut cu două mânere, numit și „ferăstrău de doi”; folosit la tăierea transversală a butucilor sau a lemnelor mai groase (Nistor, 1977). – Din germ. Säge „ferăstrău” (Șăineanu, Scriban; Borcea, Tiktin, DA, cf, DER; DEX, MDA).

joagăr, -e, s.n. – Fierăstrău cu pânză lungă, prevăzut cu două mânere, numit și „ferăstrău de doi”; folosit la tăierea transversală a butucilor sau a lemnelor mai groase (Nistor 1977). – Din germ. Säge „ferăstrău”.