11 definiții pentru jupuit (s.n.)
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JUPUIT1 s. n. Jupuire. – V. jupui.
JUPUIT1 s. n. Jupuire. – V. jupui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
jupuit1 sn [At: PISCUPESCU, O. 300 / V: ~pit / Pl: (rar) ~uri / E: jupui] 1-3 Jupuire (1-3). 4 (Spc) Descuamare. 5-6 Jupuire (5-6). 7 Jefuire (1). 8 (Trs) Lovire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUPUIT1 s. n. Jupuire. Ferește coșitul și jupuitul obrazului. PISCUPESCU, O. 300.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jupit1 sn vz jupuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jupoit[1] sn vz jupuit1 corectat(ă)
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jupuit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
jupuit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jupuit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JUPUIT s. 1. v. jupuire. 2. v. julire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jupuit1 s.n. 1 jupuială, jupuire, <pop.> belire, belit1. 2 (med., med. vet.) julire, julit1, jupuire, zdrelire, zdrelit1, <pop.> belire, belit1.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
JUPUIT s. 1. jupuială, jupuire, (pop.) belire, belit. (~ unui animal.) 2. julire, julit, jupuire, zdrelire, zdrelit. (~ unui deget.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
jupuit, jupuiturisubstantiv neutru
- 1. Belire, belit, julire, julit, jupuială, jupuire, zdrelire, zdrelit. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Ferește coșitul și jupuitul obrazului. PISCUPESCU, O. 300. DLRLC
-
- 2. Descuamare. MDA2sinonime: descuamare
- 3. Jefuire. MDA2sinonime: jefuire
- 4. Lovire. MDA2sinonime: lovire
etimologie:
- jupui DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.