9 definiții pentru jur (jurământ)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JUR3, jururi, s. n. (Pop.) Jurământ. – Din jura (derivat regresiv).
JUR3, jururi, s. n. (Pop.) Jurământ. – Din jura (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
jur3 sn [At: PĂSCULESCU, L. P. 189 / Pl: ~uri / E: jura] (Rar; în poezia populară) Jurământ (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUR2, jururi, s. n. (Rar, popular) Jurămînt. Ei nu mai răbda, Și jur îl călca, Fiecare spunea La femeia sa. PĂSCULESCU, L. P. 189.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jur3 (jurământ) (pop.) s. n., pl. jururi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!jur3 (jurământ) (pop.) s. n., pl. jururi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jur (împrejurime, jurământ; petrecere) s. n., pl. jururi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JUR s. v. jurământ, legământ.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jur3 s.n. (reg.; de obicei constr. cu vb. „a ține”, „a respecta ”, „a călca”) v. Jurământ. Legământ.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
jur s. v. JURĂMÎNT. LEGĂMÎNT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jur, jururisubstantiv neutru
-
- Ei nu mai răbda, Și jur îl călca, Fiecare spunea La femeia sa. PĂSCULESCU, L. P. 189. DLRLC
-
etimologie:
- jura DEX '09 MDA2