3 definiții pentru jurat (jurare)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jurat2 sn [At: PSALT. SCH. 218/11 / V: giu~ / Pl: (rar) ~uri / E: jura] (Înv) 1 Jurare (1). 2 (Ccr) Jurământ. 3-9 Jurare (3-9). 10 Implorare. 11 (Nob) Înjurare.
JURAT I. adj. p. JURA 1 Afirmat, făgăduit prin jurămînt ¶ 2 popular Afurisit, blestemat: când se desgroapă un mort și se găsește neputrezit se crede că-i ⁓ (GOR.); mi-au murit ⁓ele de găini (LUNG.). II. sm. 1 †Trans. Consilier comunal ¶ 2 Maram. Pretor ¶ 3 ⚖️ Fie-care din cetățenii chemați să ia parte la judecarea unui acuzat învinovățit de un omor sau de altă faptă criminală și de a se pronunța dacă acesta este vinovat sau nu: Curtea cu jurați.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de bag25
- acțiuni
giurat sn vz jurat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: jurat (jurare)
jurat2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
giurat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: