lărgime sf [At: PO 87/18 / Pl: ~mi / E: larg + -ime] 1 Întindere a unui teren, a unui teritoriu, a unei construcții, pe un spațiu larg Si: (îvr) lărgie (1). 2 (Ccr) Spațiu extins ocupat de un teren, un teritoriu, o construcție etc. Si: (îvr) lărgie (2). 3 (Îvp) A scoate pe cineva (sau a merge) la (ori întru) ~ sau a-și face loc la ~ A se deplasa dintr-un spațiu mic sau strâmt într-unul larg. 4-5 (Fig) Libertate (de mișcare sau) de acțiune Si: (îvr) lărgie (3-4). 6 (Îvp; îlav) În ~ În libertate Si: comod, lejer. 7 (Îvp; fig) Trai îndestulat Si: bogăție, opulență, (îvr) lărgie (5). 8 (Înv) Largul mării Si: (îvr) lărgie (6). 9 Dimensiune transversală sau deschidere mare Si: (îvr) lărgie (7). 10-11 (Croială sau) formă largă a unui obiect (de îmbrăcăminte sau) de încălțăminte Si: (îvr) lărgie (8-9). 12 Amploare a unui fenomen psihologic ori social, sufletesc sau estetic Si: dezvoltare, extindere. 13 (Îs) ~ de vederi Orizont intelectual deschis. 14 (Înv; mat) Lățime. 15 (Îlav) În lungime și ~ în lung și în lat. 16 (Îlav) În ~ De-a latul.

LĂRGIME, lărgimi, s. f. 1. Însușirea unui lucru de a fi larg; dimensiunea transversală a unui recipient, a unei cavități, a unei incinte etc.; spațiu vast. (Fig.) I se năzăreau înaintea ochilor mulțimi de pluguri... stînd pe grinzi ca niște rîndunici gata să țîșnească în lărgimile primăverii. CAMILAR, TEM. 144. ◊ Lărgime de vederi = orizont intelectual, înțelegere cuprinzătoare. 2. (Rar) Spațiu liber în care te poți mișca nestingherit, care permite libertatea de mișcare. Fiind așezați noi la Mănăilești... ne bucuram, avînd lărgime și îmbielșugare. SADOVEANU, F. J. 627.

LĂRGIME ~i f. Loc larg, deschis; întindere. /larg + suf. ~ime

lărgime f. una din cele trei dimensiuni, în opozițiune cu lungimea.

lărgíme f. (d. larg). Calitatea de a fi larg (încăpător): lărgimea unuĭ tunel, uneĭ mînicĭ, uneĭ haĭne (V. lățime). Fig. Lărgimea uneĭ vederĭ, mărimea uneĭ concepțiunĭ, vastitate de cugetare.

lărgime s. f., g.-d. art. lărgimii; pl. lărgimi

lărgime s. f., g.-d. art. lărgimii; pl. lărgimi

lărgime s. f., g.-d. art. lărgimii; pl. lărgimi

LĂRGIME s. v. lățime.

lărgime s.f. 1 (de obicei cu determ. care indică măsura, exprimate în unități convenționale de măsură, însoțite de un num.) lat, lățime, <rar> larg. Drumul are o lărgime de șapte metri. Grădina are în lărgime o sută de metri. 2 amplificare, amploare, creștere, dezvoltare, extensiune, extindere, îmbogățire, lărgire, mărire, <înv.> dezvelire, lucrare. 3 lărgime de vederi = liberalism, <livr.> liberalitate. Și-a dovedit lărgimea de vederi în discuțiile axate pe problema drepturilor minorităților.

LĂRGIME s. lățime, (rar) larg. (~ unui obiect.)

Lărgime ≠ strâmtime

LĂRGIMEA FORMAȚIEI distanța între aeronavele exterioare ale unei formații, măsurată între vârfurile planurilor avioanelor respective.