LEGAT³, legați, s. m. 1. Trimis al senatului, al împăratului etc. într-o provincie a Imperiului Roman. ♦ Comandant al unei legiuni. 2. Reprezentant diplomatic al Sfântului Scaun. – Din fr. légat, lat. legatus.

legat³ sm [At: DEX / Pl: ~ați / E: fr légat, lat legatus] 1 Trimis al senatului, al împăratului etc. într-o provincie a Imperiului Roman. 2 Reprezentant diplomatic al unui papă.

LEGAT³, legați, s. m. 1. Trimis al senatului, al împăratului etc. într-o provincie a Imperiului Roman. 2. Reprezentant diplomatic al unui papă. – Din fr. légat, lat. legatus.

LEGAT⁴, legați, s. m. (Învechit) Delegat; ambasador. Legații poloni prelinseră pentru sine o parte din Moldova. GHICA, A. 123. Ești... supus al împăratului și legatul său la Londra. NEGRUZZI, S. III 266.

LEGAT s.m. 1. (La romani) Trimis special al Romei; ambasador, înalt demnitar, general. 2. Cardinal care reprezintă pe papă pe lîngă un suveran, pe lîngă un consiliu. [Cf. fr. légat, it. legato, lat. legatus].

LEGAT¹ s. m. 1. (la romani) împuternicit al senatului sau al împăratului într-o provincie. ◊ comandant de legiune. 2. cardinal reprezentant al papei, care îndeplinește funcții asemănătoare celor încredințate ambasadorilor. (< fr. légat, lat. legatus)

LEGAT² ~ți m. 1) (la romani) Persoană împuternicită cu o misiune specială; sol; delegat. 2) Cardinal însărcinat de papa cu o misiune specială. ~ papal. /<fr. légat, lat. legatus

legat m. cardinal însărcinat de papa cu o misiune specială.

2) *legát m. (lat. legatus, d. legare, a însărcina cu o funcțiune, a lăsa pin testament, d. lex, legis, lege. V. deleg, legațiune). La Romanĭ, comisar al senatuluĭ. Delegat al unuĭ proconsul (ajutor al unuĭ generalisim) saŭ al împăratuluĭ în provincĭe. Azĭ, cardinal însărcinat de papa cu o misiune specială. S. n., pl. e și urĭ (lat. legatum). Lucru (dar) lăsat pin testament (pe la 1800 legáton, după ngr.).

legat³ (persoană) s. m., pl. legați

legat¹ (persoană) s. m., pl. legați

legat (persoană) s. m., pl. legați

LEGAT s. nunțiu. (~ al papei într-un stat.)

LEGAT s. v. ambasador.

legat¹ s.m. 1 (în organizarea Bisericii Catolice.; adesea determ. prin „papal”) ablegat, nunțiu. În lipsa sa, papa l-a lăsat în calitate de legat pe capelanul său. Misiunea legatului papal a fost un succes. 2 (înv.) v. Ambasador.

legat s. v. AMBASADOR.

LEGAT s. nunțiu. (~ al papei într-un stat.)