13 definiții pentru legiuitor (persoană)
din care- explicative DEX (6)
 - ortografice DOOM (4)
 - sinonime (3)
 
Explicative DEX
LEGIUITOR, -OARE, legiuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care elaborează legi. [Pr.: -giu-i-] – Legiui + suf. -tor.
legiuitor, ~oare [At: CORESI, EV. 180 / P: ~giu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: legiui + -tor] 1 sm (Înv) Persoană care se ocupa cu interpretarea legilor (37). 2 sm Legislator (1). 3 sf (Lsg) Putere legislativă. 4 sf Persoană care stabilește regulile unei arte sau ale unui curent artistic. 5-7 a (Asr) Legislativ (1-3). 8 a (D. instituții ale statului) Care are împuternicirea de a elabora și de a adopta legi (37).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
LEGIUITOR, -OARE, legiuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care legiuiește sau legiferează. [Pr.: -giu-i-] – Legiui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
LEGIUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană în drept să legifereze. /a legiui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
legiuitor a. legislativ. ║ m. legislator.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
legĭuitór, -oáre adj. Legislativ. Subst. Legislator.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
legiuitor (desp. -giu-) adj. m., s. m., pl. legiuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. legiuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
legiuitor (-giu-) adj. m., s. m., pl. legiuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. legiuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
legiuitor adj. m., s. m. (sil. -giu-), pl. legiuitori; f. sg. și pl. legiuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
legiuitor.
- sursa: IVO-III (1941)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
Sinonime
LEGIUITOR adj., s. 1. adj. v. legislativ. 2. s. legislator.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
legiuitor, -oare adj., s.m. I adj. (jur.; despre organe reprezentative ale puterii de stat) legislativ, parlamentar. II s.m. 1 (jur.) legislator. 2 fig. <fig.> legislator.
- sursa: DGS (2013)
 - adăugată de Sorin Herciu
 - acțiuni
 
LEGIUITOR adj., s. (JUR.) 1. adj. legislativ. (Organele ~.) 2. s. legislator.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
- silabație: le-giu-
 
|    substantiv masculin (M1)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular |  
  |  |
| plural |  
  |  ||
  legiuitor, legiuitorisubstantiv masculin   legiuitoare, legiuitoaresubstantiv feminin   legiuitor, legiuitoareadjectiv  
 -  1. (Persoană) care elaborează legi. DEX '09 DLRLCsinonime: legislativ legislator
-  Marea Adunare Națională este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 18. DLRLC
 -  Domnii erau pontifici legiuitori. NEGRUZZI, S. I 273. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Legiui + -tor. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.