17 definiții pentru libera

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIBERA, liberez, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasă după efectuarea stagiului militar, a unei concentrări etc. 2. Tranz. (Înv.) A elibera (o țară, un popor). 3. (Jur.) A ierta un debitor de datorie. – Din fr. libérer, lat. liberare.

libera [At: HELIADE, O. I, 200 / V: (pop) ~băra / Pzi: ~rez / E: lat, it liberare, fr liberer] 1 vt (C. i. persoane, grupuri sau clase sociale) A face să iasă din starea de dependență Si: a dezrobi, a elibera. 2 vr A-și căpăta libertatea (1). 3 vt A scuti de o îndatorire. 4 vt (Iuz; c. i. țări, orașe, popoare etc.) A face să devină independent Si: a elibera. 5 vt (C. i. persoane captive) A reda libertatea (1), scoțând din detenție sau prizonierat. 6-7 vtrp A da drumul din armată, după efectuarea stagiului militar. 8-9 vtrp A trece în rezervă un militar. 10-11 vtr A (se) elibera de ceva. 12-13 vtr A (se) degaja dintr-o strânsoare. 14-15 vtr A (se) debarasa de ceva care jenează sau incomodează. 16-17 vtr (Iuz) A (se) degaja dintr-o combinație chimică Si: a se desprinde, a se elimina. 18-19 vtrp A (se) face disponibil. 20 vt (Iuz; c. i. acte, documente justificative etc.) A emite. 21 vt (C. i. acte, documente justificative etc.) A înmâna unei persoane. 22 vt (Rar) A furniza o marfă.

LIBERA, liberez, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasă după efectuarea stagiului militar, a unei concentrări etc. 2. Tranz. (Înv.) A elibera (o țară, un popor). – Din fr. libérer, lat. liberare.

LIBERA, liberez, vb. I. Tranz. 1. (Mil.; în trecut) A lăsa la vatră. (Refl.) Te faci la anul caporal. El se liberează sergent și rămîi în locul lui. SADOVEANU, M. C. 55. Să veniți îndată ce vă veți libera, să-mi dați mînă de ajutor. BUJOR, S. 69. Hora se mărea... cu rezerviști ce se liberaseră în toamna aceea. SANDU-ALDEA, D. N. 197. 2. (Învechit, cu privire la țări) A elibera (I). Jurăm Francia s-o liberăm! ALECSANDRI, P. II 84. ♦ (Cu privire la părți ale corpului, obiecte etc.) A face liber. A voit să-și libereze mîinile care țineau ceva. GALACTION, O. I 202.

LIBERA vb. I. tr. 1. (În trecut) A lăsa la vatră. 2. A elibera. [< fr. libérer, it., lat. liberare].

LIBERA vb. tr. 1. a lăsa la vatră. 2. a elibera. (< fr. libérer, lat. liberare)

liberà v. 1. a pune în libertate; 2. a emite: a libera mandat de plată.

libăra v vz libera

*liberéz v. tr. (lat. líbero, -áre). Daŭ drumu, daŭ libertate, descarc de un serviciŭ, de o datorie: a libera un sclav, un deținut, un soldat, un popor. Emit, eliberez: a elibera un mandat de plată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

libera (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. liberez, 3 liberea; conj. prez. 1 sg. să liberez, 3 să libereze

libera (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 liberea

libera vb., ind. prez. 1 sg. liberez, 3 sg. și pl. liberea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LIBERA vb. 1. v. elibera. 2. v. dezrobi. 3. v. ieși. 4. a (se) elibera, a scăpa, (înv. și pop.) a (se) slobozi. (Te-ai ~ din armată?) 5. v. desprinde. 6. v. desface. 7. v. evacua.

libera vb. I. (în concurență cu „a elibera”; astăzi mai ales pop.) I 1 tr. (compl. indică oameni, colectivități umane etc.; urmat de determ. introduse prin prep. „din”) a elibera, a salva, a scăpa, a scoate, <înv. și pop.> a dezbate2, a mântui, a slobozi, <înv.> a apuca, a ierta, a opri, a trimite, a volnici. A fost liberat din lagărul german la sfârșitul războiului. 2 tr., refl. (compl. sau sub. indică oameni, colectivități umane, țări) a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) emancipa, <înv. și pop.> a se dezbate2, a (se) mântui, a (se) slobozi, <înv.> a (se) dejuga, a (se) volnici, <fig.> a (se) descătușa, <fig.; înv.> a (se) dejuga. Al. I. Cuza a liberat clăcașii. După cel de-al Doilea Război Mondial, foarte multe țări s-au liberat de sub dominația colonialistă. 3 tr., refl. pas. (compl. sau sub. gram. indică oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „din) a (se) elibera, a ieși, a scăpa, <înv.> a lăsa. Din lipsă de probe, a fost liberat din închisoare după câteva luni. L-au arestat și pe el, tocmai când se liberase ea. 4 tr., refl. (compl. sau sub. indică militari) a (se) elibera, a scăpa, <înv. și pop.> a (se) slobozi, <înv.> a licenția. După un an de stagiu militar s-a liberat. II 1 refl. (despre ființe; de obicei urmat de determ. introduse prin prep. ”din„) a se descleșta, a se desprinde, a se elibera, a scăpa. S-a liberat cu greu din brațele lui. 2 tr., refl. a (se) degaja, a (se) descleșta, a (se) desface, a (se) desprinde, a (se) elibera, a scăpa, a scoate, <rar) a lașa, <înv. și pop.> a (se) slobozi. Și-a descheiat corsetul pentru a-și libera talia din încleștarea lui. 3 tr., refl. (compl. sau sub. indică ființe ori părți ale corpului lor) a (se) despovăra, a (se) ușura, <înv. și reg.> a se lesni, <înv.> a dezgreuna. A liberat calul de șa. S-a liberat de greutatea rucsacului. 4 tr. (compl. indică locuințe, încăperi, spații etc.) a elibera, a evacua, a goli, <fig.> a degaja. Chiriașii au fost nevoiți să libereze apartamentul. 5 tr. (pop.; compl. indică ființe, lucruri ținute strâns; adesea urmat de determ. introduse prin prep. ”din) v. Lăsa. 6 tr. (înv.; compl. indică radiații, unde, fascicule etc.) v. Degaja. Dezvolta. Emana. Emite. Produce. Radia1. Răspândi. 7 tr. (înv.; compl. indică datorii bănești, taxe, polițe, obligații materiale) v. Achita. Lichida. Onora. Plăti. 8 tr. (înv.; compl. indică produse, mărfuri etc.) v. Furniza. Livra.

LIBERA vb. 1. a elibera, a salva, a scăpa, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi, (pop.) a mîntui, (înv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) 2. a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) emancipa, (înv. și pop.) a (se) mîntui, (pop.) a (se) slobozi, (înv.) a (se) volnici, (fig.) a (se) descătușa. (I-a ~ pe țăranii dependenți.) 3. a se elibera, a ieși, a scăpa. (S-a ~ din închisoare.) 4. a (se) elibera, a scăpa, (înv. și pop.) a (se) slobozi. (Te-ai ~ din armată?) 5. a se desprinde, a se elibera, a scăpa. (S-a ~ din strînsoare.) 6. a degaja, a desface, a elibera, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din funii.) 7. a elibera, a evacua, a goli. (A ~ o locuință.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LIBERA, Adalberto (1903-1963), arhitect italian. Prof. univ. la Florența și Roma. Lucrări de orientare funcționalistă (Palatul Congreselor din cartierul EUR, Cinema „Airone” – ambele la Roma, casa scriitorului C. Malaparte la Capri).

LIBER și LIBERA v. Liber Pater.

Intrare: libera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • libera
  • liberare
  • liberat
  • liberatu‑
  • liberând
  • liberându‑
singular plural
  • liberea
  • liberați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • liberez
(să)
  • liberez
  • liberam
  • liberai
  • liberasem
a II-a (tu)
  • liberezi
(să)
  • liberezi
  • liberai
  • liberași
  • liberaseși
a III-a (el, ea)
  • liberea
(să)
  • libereze
  • libera
  • liberă
  • liberase
plural I (noi)
  • liberăm
(să)
  • liberăm
  • liberam
  • liberarăm
  • liberaserăm
  • liberasem
a II-a (voi)
  • liberați
(să)
  • liberați
  • liberați
  • liberarăți
  • liberaserăți
  • liberaseți
a III-a (ei, ele)
  • liberea
(să)
  • libereze
  • liberau
  • libera
  • liberaseră
libăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

libera, liberezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv popular A da drumul sau a pleca acasă după efectuarea stagiului militar, a unei concentrări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Te faci la anul caporal. El se liberează sergent și rămîi în locul lui. SADOVEANU, M. C. 55. DLRLC
    • format_quote Să veniți îndată ce vă veți libera, să-mi dați mînă de ajutor. BUJOR, S. 69. DLRLC
    • format_quote Hora se mărea... cu rezerviști ce se liberaseră în toamna aceea. SANDU-ALDEA, D. N. 197. DLRLC
  • 2. tranzitiv învechit A elibera (o țară, un popor). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: elibera
    • format_quote Jurăm Francia s-o liberăm! ALECSANDRI, P. II 84. DLRLC
    • 2.1. (Cu privire la părți ale corpului, obiecte etc.) A face liber. DLRLC
      • format_quote A voit să-și libereze mîinile care țineau ceva. GALACTION, O. I 202. DLRLC
  • 3. tranzitiv științe juridice A ierta un debitor de datorie. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.