18 definiții pentru lichea
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LICHEA, lichele, s. f. Om fără caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secătură. – Din tc. leke „nerușinare”.
LICHEA, lichele, s. f. Om fără caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secătură. – Din tc. leke „nerușinare”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lichea sf [At: ZILOT, ap. ȘIO II, 236 / P: li-chea / V: (îvr) leche, lechea / Pl: ~ele / E: tc leké] 1 (Îvr) Defect. 2 (Îvr) Pată. 3 (Pfm; dep) Persoană fără caracter și lipsită de demnitate Si: desfrânat, netrebnic, secătură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LICHEA, lichele, s. f. Om de nimic, lipsit de demnitate, lingușitor, slugarnic, netrebnic, om în care nu se poate avea încredere; secătură. Era un flușturatec și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. Ți se cade ție, Lichea nerușinată, astfel să ne vorbești? ALEXANDRESCU, M. 322.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LICHEA ~ele f. Persoană care vădește lipsă de demnitate; om lingușitor și slugarnic. [Art. licheaua; G.-D. lichelei] /<turc. leke
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
licheà f. secătură: licheaua de stăpân al moșiei ISP. [Vechiu-rom. lecheà, defect («Alexandru-Vodă Moruz avea două lechele firești, lăcomia adică și scumpetea», Zilot) = turc. LEKÈ, pată, meteahnă, om stricat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
licheá f., pl. ele (turc. pers. leke, pată, rușine, om stricat; ngr. lekés). Sec. 18-19 (lechea). Defect sufletesc (ca hoția ș. a.). Azĭ (lichea). Om fără caracter, om slugarnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lechea sf vz lichea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lecheá, V. lichea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lichea s. f., art. licheaua, g.-d. art. lichelei; pl. lichele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lichea s. f., art. licheaua, g.-d. art. lichelei; pl. lichele, art. lichelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lichea s. f., art. licheaua, g.-d. art. lichelei; pl. lichele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lichea, -chele.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LICHEA s. derbedeu, lepădătură, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștic, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. (E o ~ fără caracter.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LICHEA s. v. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lichea s.f. 1 (mai ales deprec.) derbedeu, neisprăvit, netrebnic, om de nimic, pușlama, secătură, <astăzi rar> lazaron, <pop. și fam.> cioflingar, spală-linte, spală-poamă, spală-varză, terchea-berchea, <pop. și fam.; deprec.> fluieră-n biserică, fluieră-vânt, flutură-vânt, <pop. și fam.; deprec. sau peior.> căcănar, <pop.; deprec.> tigoare, <fam.> cutră, marțafoi1, pațachină2, șmecher, <fam.; deprec.> pui de lele (v. pui1), tras-împins, <înv. și reg.> pujlău, <reg.> ceacănău, dârdală, hoantă, orbete, oșiștie, poghibală, pujlă, <reg.; deprec.> nandralău, plotogea, potlogilă, potlogitură, smârcitură, târșoagă, techergheu, tereblecea, <înv.> ștrengar, <ital.> mascalzone, <deprec. sau peior.> meltean, <fig.> căzătură, javră, jigodie, lepădătură, lepră, otreapă, potaie, zdreanță, <fig.; înv. și pop.> lingoare, <fig.; pop. și fam.> scârnăvie, <fig.; fam.; deprec.> cârnat, pintenat, tinichea, <fig.; reg.> jagardea, loază, lozenie, postoroncă, <fig.; reg.; deprec. sau peior.> jabă, șulfa, <fig.; deprec.> poamă, <fig.; peior.> gunoi, <arg.> ciumalău, deșeu, figurant, labagiu, lest1, sichimea, <vulg.> căcăstorar. Individul este o lichea lipsită de caracter. 2 (înv.; de obicei constr. cu vb. „a avea”, „a fi”) v. Carență. Cusur. Defect. Deficiență. Dezavantaj. Imperfecțiune. Insuficiență. Lacună. Lipsă. Neajuns1. Omisiune. Păcat. Racilă. Scădere. Slăbiciune. Tară2. Viciu.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
lichea s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENȚĂ. IMPERFECȚIUNE. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. METEAHNĂ. NEAJUNS. PĂCAT. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. VICIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LICHEA s. derbedeu, lepădătură, netrebnic, pușlama, scîrnăvie, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștie, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. (E o ~ fără caracter.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lichea (lichele) s. f. – Pungaș, ticălos, șmecher. – Mr. liche. Tc. (per.) leke „murdărie” (Șeineanu, III, 78, Meyer 239; Lokotsch 1292), cf. ngr. λεϰές, alb. likje, bg. leké. – Der. lichelism, s. n. (ticăloșie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F154) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
lichea, lichelesubstantiv feminin
- 1. Om de nimic, lipsit de demnitate, lingușitor, slugarnic, netrebnic, om în care nu se poate avea încredere. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Era un flușturatec și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. DLRLC
- Ți se cade ție, Lichea nerușinată, astfel să ne vorbești? ALEXANDRESCU, M. 322. DLRLC
-
etimologie:
- leke „nerușinare” DEX '09 DEX '98 NODEX