LITIAZĂ, litiaze, s. f. Afecțiune caracterizată prin formarea patologică de nisip sau de calculi în anumite organe sau în canalele excretoare; calculoză. Litiază biliară. Litiază renală. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. lithiase.

litiază sf [At: DEX / P: ~ti-a~ / Pl: ~ze / E: fr lithiase] (Med) Boală caracterizată prin formarea patologică de nisip sau de calculi în anumite organe sau în canalele exterioare Si: calculoză.

LITIAZĂ, litiaze, s. f. Boală caracterizată prin formarea patologică de nisip sau de calculi în anumite organe sau în canalele excretoare; calculoză. Litiază biliară. Litiază renală. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. lithiase.

LITIAZĂ, litiaze, s. f. Boală caracterizată prin formare de nisip sau calculi în anumite organe (ficat, rinichi etc.). Litiază renală. Pronunțat: – ti-a-.

LITIAZĂ s.f. Boală produsă de prezența calculilor în anumite organe; calculoză. [Pron. -ti-a-. / < fr. lithiase, cf. gr. lithos – piatră].

LITIAZĂ s. f. 1. calculoză. 2. sclerificare a perelor. (< fr. lithiase)

LITIAZĂ ~e f. Stare patologică manifestată prin formarea unor calculi într-un organ sau într-un canal excretor; calculoză. [G.-D. liteazei; Sil. -ti-a-] /<fr. lithiase

litiază (desp. -ti-a-) s. f., g.-d. art. litiazei; pl. litiaze

litiază (-ti-a-) s. f., g.-d. art. litiazei; pl. litiaze

litiază s. f. (sil. -ti-a-), g.-d. art. litiazei; pl. litiaze

litiază, -ze.

LITIAZĂ s. v. calculoză.

LITIAZĂ s. (MED.) calculoză, piatră. (~ renală, biliară.)