9 definiții pentru mânzuc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂNZUC, mânzuci, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uc.
MÂNZUC, mânzuci, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mânzuc sm [At: BL VI, 197 / Pl: ~uci / E: mânz + -uc] 1-10 (Reg; șhp) Mânzișor (1-10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎNZUC, mînzuci, s. m. (Rar) Mînzișor. Văzu un mînzuc roșietic cu zurgălău la gît. CAMILAR, N. I 29.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mânzuc (reg.) s. m., pl. mânzuci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mânzuc (reg.) s. m., pl. mânzuci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mânzuc s. m., pl. mânzuci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂNZUC s. v. mânzișor, mânzuleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mînzuc s. v. MÎNZIȘOR. MÎNZULEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÎNZUC s. m. (Regional) Mînzișor. Cf. BL VI, 197. Văzu un mînzuc roșietic cu zurgălău la gît. CAMILAR, N. I, 29. Mai apoi. . . mîn-zucul. . . tremura de frig și oamenii îl înveliră cu mantalele. id. ib. II, 459, cf. com. MARIAN, com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, ALR I 1 106/266, 359, 379, 1 108/266, A VI 3. - Pl.: mînzuci. – Mînz + suf. -uc.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mânzuc, mânzucisubstantiv masculin
-
- Văzu un mînzuc roșietic cu zurgălău la gît. CAMILAR, N. I 29. DLRLC
-
etimologie:
- Mânz + -uc. DEX '98 DEX '09