9 definiții pentru mățișor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂȚIȘOR, mățișoare, s. n. Diminutiv al lui maț. – Maț + suf. -ișor.
MĂȚIȘOR, mățișoare, s. n. Diminutiv al lui maț. – Maț + suf. -ișor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mățișor sn [At: CANTEMIR, ap. HEM 1838 / Pl: ~oare / E: maț + -ișor] 1-2 (Șhp) Maț (1) (mic) Si: (reg) mățiguș (1-2), mățuc (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂȚIȘOR, mățișoare, s. n. Diminutiv al lui maț. Să nu deie cineva ca să-mi pierdeți voi vrun mățișor. SBIERA, P. 112. Trimise mațele la pîrău... după ce numără pînă și cel mai mic mățișor. ISPIRESCU, E. 66.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mățișor (maț mic) s. n., pl. mățișoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mățișor (maț mic) s. n., pl. mățișoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mățișor s. n., pl. mățișoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂȚIȘOR s. (ANAT.) (reg.) mățiguș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂȚIȘOR s. (ANAT.) (reg.) mățiguș.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂȚIȘOR s. n. Diminutiv al lui maț (I 1); (regional) mățiguș. Ascuțiți colții dulăului îndată toate oșcioarele îi zdrumicară și toate mățișoarele îi deșirară. CANTEMIR, ap. HEM 1838, cf. ANON. CAR., BUDAI-DELEANU, LEX., LM. Trimise mațele la pîrîu. . . după ce numără pînă și cel mai mic mățișor. ISPIRESCU, L. 66. Le rupi aripioara din mijloc din coadă și tragi cu ea și mățișorul care-l au ei în pîntece. SADOVEANU, O. IX, 408. Să nu deie cineva ca să-mi pierdeți voi vrun mățișor. SBIERA, P. 112. Iară Manea se punea, Săbioara își trăgea, Preste poale îl lovia, Mățișoarele-i vărsa. CORCEA, B. 17, cf. T. PAPAHAGI, M. 130. - Pl.: mățișoare. – Maț + suf. -ișor.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mățișor, mățișoaresubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui maț. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mățiguș
- Să nu deie cineva ca să-mi pierdeți voi vrun mățișor. SBIERA, P. 112. DLRLC
- Trimise mațele la pîrău... după ce numără pînă și cel mai mic mățișor. ISPIRESCU, E. 66. DLRLC
-
etimologie:
- Maț + -ișor. DEX '98 DEX '09