opțiuni

5 definiții pentru măiestresc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măiestresc, ~ească a [At: GORJAN, H. I, 126/27 / Pl: ~ești / E: măiestru + -esc] (Înv) Care ține de magie Si: miraculos, vrăjitoresc.

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

MĂIESTRESC adj. v. magic, vrăjitoresc.

măiestresc adj. v. MAGIC. VRĂJITORESC.

Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)

Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.

măiestresc, măiestrescă, adj. (înv.) 1. șiret, intrigant. 2. miraculos, vrăjitoresc.[1]

  1. Forma de fem. pare neverosimilă. — gall

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂIESTRESC, -EÁSCĂ adj. (Învechit) Care ține de magie ; miraculos, vrăjitoresc. Aveam de dascăl o babă ce era măiastră, vestită și m-a învățat șaptezeci de canoane măiestrești. GORJAN, H. I, 126/27. Să nu mai aveți nici o putere măiestrească de acuma înainte asupra lucrurilor firei. id. ib. IV, 186/10. Pl.: măiestrești. – Măiestru + suf. -esc.

Intrare: măiestresc
măiestresc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măiestresc
  • măiestrescul
  • măiestrescu‑
  • măiestrească
  • măiestreasca
plural
  • măiestrești
  • măiestreștii
  • măiestrești
  • măiestreștile
genitiv-dativ singular
  • măiestresc
  • măiestrescului
  • măiestrești
  • măiestreștii
plural
  • măiestrești
  • măiestreștilor
  • măiestrești
  • măiestreștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)