7 definiții pentru măturice
Explicative DEX
măturice sf [At: DAMÉ, T. 40 / Pl: ~ici / E: mătură + -ice] 1-2 (Șhp) Măturică (1-2). 3 (Bot; reg) Plevaiță (Xeranthemum annuum). 4 (Ban, Trs) Mătură (13).
Ortografice DOOM
măturice (înv.) s. f., g.-d. art. măturicii; pl. măturici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măturice (înv.) s. f., g.-d. art. măturicii; pl. măturici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măturice (diminutiv, plantă) s. f., g.-d. art. măturicii; pl. măturici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MĂTURICE s. măturea, măturică, măturiță, (rar) măturișcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂTURICE s. măturea, măturică, măturiță, (rar) măturișcă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MĂTURÍCE s. f. 1. Măturică (1). Cf. DAMÉ T. 40. 2. (Bot. ; regional) Plevaiță (Xeranthemum annuum). Cf. BRANDZA, FL. 307, GRECESCU, FL. 326, BARCIANU. Frunză verde măturice, Cîtu-i lumea toată zice, Că dragostea-a să ne strice. ȘEZ. VIII, 30. 3. (Prin Ban. și Transilv.) Mătură (6). CHEST. V 61/30. Zârul. . . se pune-n căldare și se bate cu o măturice. ib. 102/65, cf. 140/29. – Pl.: măturici. – Mătură + suf. -ice.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F122) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||