5 definiții pentru marțiseara

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marțiseara sfa [At: H II, 258 / P și: (pop) marseara, marțeara / S și: marți seara / E: marți1 + seară] 1 (Îvp; în superstiții) Marțolea (1). 2 (Reg; îe) A-i purta (cuiva) marseara A pizmui pe cineva. 3 (Reg; îae) A dușmăni pe cineva așteptând momentul prielnic să-i facă rău. 4 (Îvp) Marțolea (2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MARȚISEARA s. art. v. marțolea.

marțiseara s. art. v. MARȚOLEA.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

marțiseara s. f. art. (În superstiții) Marțolea. – Din marți.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARȚISEARA s. f. art. (În superstiții) 1. Marțolea (1). Pe femeili strigoaice le numesc marțiseara. H II 258. Marțeara este o femeie ce vine la casa unde se ține lucru spre marți și face stricăciuni. ȘEZ. XIV, 345. Lucrase marți seara și cică de-aia i se arătase „marțiseara”. ib. XVII, 206, cf. 229. Marți-seara este o muiere năzdrăvană și se arată la unii ce lucră în ziua ei (marți seara) și-i pedepsește. DENSUSIANU, Ț. H. 285. Expr. (Regional) A-i purta (cuiva) mars seara = a-i purta (cuiva) sîmbetele. V. s î m b ă t ă. ALR II 4410/284. 2. Marțolea (2). MARIAN, S. R. I, 113. - Scris și: marți searar. – În vorbirea curentă: $marseara, marțeara. – Marți1 + seară.

Intrare: marțiseara
marțiseara
invariabil (I1)
  • marțiseara