7 definiții pentru marcație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
marcație sf [At: COSTINESCU / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr marcation] (Înv) Marcare (1).
MARCAȚIE s.f. Marcare; marcă. [Gen. -iei, var. marcațiune s.f. / cf. fr. marcation, it. marcazione].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARCAȚIE s. f. marcare. (< fr. marcation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marcațiune sf vz marcație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
MARCAȚIUNE s.f. v. marcație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARCAȚIE s. f. (Învechit) Marcare; (concretizat) marcaj (1). Cf. marcă2 (I 2). Cf. COSTINESCU, LM. - Pl.: marcații. - Și: marcațiúne s. f. COSTINESCU, LM. – Din fr. marcation.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARCAȚIÚNE s. f. v. marcație.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: marcație
marcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
marcațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: