medial, ~ă [At: COSTINESCU / P: ~di-al / Pl: ~i, ~e / E: fr médial, lat medialis] 1-2 a, av (Care se află) la mijloc Si: median (1-2). 3 a (Spc; d. sunete sau litere) Care se află în interiorul cuvântului. 4 a (D. vocale) Care se articulează în partea de mijloc a cavității bucale Si: central.

MEDIAL, -Ă, mediali, -e, adj. Așezat la mijloc. ◊ Vocală medială = vocală al cărei punct de articulație se găsește în partea mijlocie a cavității bucale, între punctul de articulație al vocalelor anterioare și cel al vocalelor posterioare. Vocalele mediale î, ă și a, nefiind nici anterioare, nici posterioare, pot fi numite și vocale neutre. GRAM. ROM. I 59.

MEDIAL, -Ă adj. De la mijloc, care ocupă mijlocul; median. ◊ (Fon.) Vocală medială = vocală al cărei punct de articulație se află în partea de mijloc a cavității bucale. [Pron. -di-al. / < fr. médial, cf. lat. medialis < medium – mijloc].

MEDIAL, -Ă adj. median. ◊ (despre vocale) care se articulează în partea de mijloc a cavității bucale. (< fr. médial, lat. medialis)

MEDIAL ~ă (~i, ~e) Care trece prin mijloc; care împarte ceva în două; median. * Vocală ~ă vocală care se articulează în partea de mijloc a cavității bucale. [Sil. -di-al] /<fr. médial, lat. medialis

medial a. Gram. ce ocupă mijlocul unei vorbe: literă medială.

*mediál, -ă adj. (lat. medialis, d. medium, mijloc). Gram. Care e în mijlocu saŭ în ăuntru cuvîntuluĭ, vorbind de sunete saŭ de litere, ca l în lat. scala și r în rom. scară. S. f. O medială, o literă medială. Adv. La mijloc: literă așezată medial.

medial (desp. -di-al) adj. m., pl. mediali; f. medială, pl. mediale

medial (-di-al) adj. m., pl. mediali; f. medială, pl. mediale

medial adj. m. (sil. -di-al), pl. mediali; f. sg. medială, pl. mediale

medial, -lă (vocală medială).

MEDIAL adj. v. median.

MEDIAL adj. (FON.) central. (Vocală ~.)

MEDIAL adj. (FON.) central. (Vocală ~.)

medial adj. v. MEDIAN.

MEDIAL, -Ă adj. (< fr. médial, cf. lat. medialis < medium – mijloc): în sintagmele poziție medială și vocală medială (v.).

MEDIAL, -Ă adj. Care se află la mijloc; median. Cf. COSTINESCU, LM, DDRF. ♦ S p e c. (Despre sunete, rar despre litere) Care se află în interiorul cuvîntului. Cf. NEGULICI, DDRF, SCRIBAN, D. Ă medial devine a [în istroromână]. PUȘCARIU, L. R. I. 230. ♦ (Despre vocale) Care se articulează la partea de mijloc a cavității bucale ; central. Labializarea unei vocale mediale. SCL 1 955, 217. - Pronunțat: -di-al. - – Pl.: mediali, -e. – Din fr. medial, lat. medialis.