misionar, ~ă smf [At: (a. 1725) URICARIUL, V, 406/19 / V: (înv) ~riu, ~ner / P: ~si-o~ / Pl: -i, ~e / E: it missionario, fr missionaire] Persoană în slujba bisericii trimisă să răspândească credința creștină, mai ales pe cea catolică, în țări cu altă religie dominantă.

MISIONAR, misionari, s. m. Persoană (de obicei călugăr sau preot) care propagă religia creștină mai ales în țările coloniale. – Pronunțat: -si-o-.

MISIONAR s.m. Propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie dominantă. ♦ Persoană care caută să cîștige adepți pentru o cauză, pentru o comunitate etc. [Pron. -si-o-. / cf. fr. missionaire, it. missionario].

MISIONAR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ cel care caută să câștige adepți pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire)

MISIONAR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care are misiunea de a propaga religia creștină sau doctrinele unor secte creștine în statele cu altă credință dominantă. [Sil. -si-o-] /<it. missionario, fr. missionnaire

misionar m. preot trimis în misiuni.

*misionár m. (d. misiune; fr. missionnaire). Preut trimes în misiune: misionariĭ francejĭ îs numeroșĭ în China. Fig. Propagator.

misionariu sm vz misionar

misioner sm vz misionar

misionar (desp. -si-o-) s. m., pl. misionari

misionar (-si-o-) s. m., pl. misionari

misionar s. m. (sil. -si-o-), pl. misionari

poziția misionarului expr. (er.) poziție a partenerilor de sex în care femeia stă întinsă pe spate, iar bărbatul se poziționează deasupra ei, sprijinindu-se pe coate.

MISIONAR, -Ă s. m. și f. (Rar la f.) Persoană în slujba bisericii trimisă să răspîndească credința creștină, mai ales pe cea catolică, în țări cu altă religie dominantă. Fiind misionari în țara Moldovii (a. 1 725). URICARIUL, V, 406/19. Misionari. . . ispitiră a propovedui în Moldova. MAIOR, I. B. 31/1. A da o idee curată de starea misionarilor. IST. AM. 15^r/20, cf. VALIAN, V., NEGULICI. Influința misionarilor greci. NEGRUZZI, S. I, 201. Raportul misionarului catolic din 1688. XENOPOL, I. R. IV, 148. Nu respectau nici misionarele, femei în vîrstâ, franceze sau engleze, nici mai ales medicii. BRĂESCU, A. 223. Nu sînt decît un misionar. SADOVEANU, O. X, 16, cf. V. ROM. iulie 1954, 216. - Pronunțat: -si-o-. – Pl.: misionari, -e. - Și: (învechit) misionáriu (IST. AM. 15^r/2), misionér (I. GOLESCU, C.) s. m. – Din it. missionario, fr. missionnaire.