mistificație sf [At: BĂLCESCU, ap. GHICA, A. 537 / V: (rar) ~iune / Pl: ~ii / E: fr mystification] Mistificare.

MISTIFICAȚIE, mistificații, s. f. (Rar) Mistificare. Cît va mai ține această mistificație? GHICA, A. 537.

MISTIFICAȚIE s.f. Mistificare. [Var. mistificațiune s.f. / < fr. mystification].

MISTIFICAȚIE s. f. mistificare. (< fr. mystification)

mistificațiune sf vz mistificație

MISTIFICAȚIUNE s.f. v. mistificație.

mistificație (rar) (desp. -ți-e) s. f., art. mistificația (desp. -ți-a), g.-d. art. mistificației; pl. mistificații, art. mistificațiile (desp. -ți-i-)

mistificație (rar) (-ți-e) s. f., art. mistificația (-ți-a), g.-d. art. mistificației; pl. mistificații, art. mistificațiile (-ți-i-)

mistificație s. f. (sil. -ți-e), art. mistificația (sil. -ți-a), g.-d. art. mistificației; pl. mistificații, art. mistificațiile (sil. -ți-i-)

MISTIFICAȚIE s. v. denaturare.

MISTIFICAȚIE s. alterare, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, mistificare, răstălmăcire, (fig.) siluire. (~ sensului celor spuse de cineva.)

MISTIFICÁȚIE s. f. Mistificare. Sînt trei luni de zile de cînd în toate scrisorile tale citesc această frază: „îți trimit bani” . . . Cît va mai ține această mistificație? BĂLCESCU, ap. GHICA, A. 537. Moldovenii zic că acea adunare ar fi fost o mistificație. RUSSO, S. 80. Criteriele inter nu ni permit a bănui autenticitatea diplomei în care nemic nu indică fals sau miStificațiune. HASDEU, I. C. I, 125, cf. 81. Să înceteze dar infamele lor mistificațiuni. CARAGIALE, ap. CADE, cf. ALEXI, W., DM. - Pl.: mistificații. – Și: (rar) mistificațiune s. f. – Din fr. mystification.