moșneag sm [At: ANON. CAR. / Pl: ~egi / E: cf moș] 1 Moș (8). 2 (Îcs) De-a baba și ~ul Joc de copii care se joacă la priveghi. 3 (Îe) Joacă ~ul cu baba Horă care se joacă în doi. 4 Melodie după care se execută această horă. 5 Personaj al jocului popular numit capra, brezaia sau turca, reprezentând un bărbat foarte bătrân. 6 (Lpl; art.) Variantă a jocului popular numit capra. 7 (Lpl; art.) Melodie după care se dansează moșnegii (6). 8 (Reg) Băștinaș Vz moșnean (6). 9 (Reg) Știulete de porumb de pe care firele de mătase se desprind greu Si: (reg) moș (40). 10 Grindă de susținere la moara de vânt. 11 (Reg) Momâie (1) pentru semănături.

MOȘNEAG, moșnegi, s. m. I. 1. Bărbat bătrîn; moș (I 1). Moșneagul mormăi cîteva vorbe fără înțeles, apoi își întoarse fața chinuită de durerile trecutului spre păduricea din față. SADOVEANU, O. III 101. Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag? – De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rînd, el este domnul Țării Romînești. EMINESCU, O. I 147. Portretul lui Matei Basarab bine stampat pe o foaie in-folio. Fizionomia principelui e bătrînă, foarte expresivă și seamănă mult cu moșnegii noștri. BĂLCESCU, O. I 222. 2. Bărbat mascat care însoțește brezaia; moș (I 2). II. (Regional) 1. Știulete de porumb de pe care nu se desprinde ușor mătasea. 2. Una dintre grinzile care susțin moara de vînt.

MOȘNEAG ~egi m. Bărbat ajuns la o vârstă înaintată; moș. /cf. moș

moșneag m. moș tare bătrân: un moșneag și o babă. [Dintr’un primitiv moșin (= albanez MOȘIM, bătrân), de unde și moșnean].

moșneág m., pl. egĭ (din *moșineac, dim. slav de forma luĭ chișleag. Cp. cu moșnean. Fam. Uncheaș, om bătrîn. V. babă.

bosleag sm vz moșneag

moșneag s. m., pl. moșnegi

moșneag s. m., pl. moșnegi

moșneag s. m., pl. moșnegi

MOȘNEAG s. v. bătrân.

MOȘNEAG s. bătrîn, moș, (pop.) unchiaș, (reg. și peior.) ghiuj, (reg.) bît, (Transilv. și Maram.) vîj. (Un ~ cu plete albe.)

MOȘNEAG s. m. I. 1. Moș (I 2). Cf. ANON. CAR., MAN. GÖTT. 132. Eu, făcîndu-mi loc printre dame, cam cavalerește bătăturile moșnegilor . . . , am alergat la celălalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I. 38. Știi că are haz moșneagu ! ALECSANDRI, T. I, 93. Șî, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? EMINESCU, O. I, 147, cf. 93. Era odată un moșneag ș-o babă. CREANGĂ, P. 283, cf. 68. Moșneagul îmi surîde voios și îmi răstoarnă la picioare sacul. PĂUN-PINCIO, P. 97. E plin de oameni cîmpul, Tu, Doino-n rînd cu și Moșnegi și oameni tineri Și tinere femei. COȘBUC, P. I, 215. Moșneagul după ce colindă cheiul pînă la pescării, luă drumul spre casă. DUNĂREANU, CH. 70. Și Ștefan intră pe poartă însoțit de un moșneag lung și drept ca un brad. HOGAȘ, DR. II, 98. Moșneagul prindea cu un ac de fier ochiurile de sfoară rupte. C. PETRESCU, S, C. V. 289. În spate conacul vechi, cu geamurile încă sparte, părea un moșneag cu ochii plînși. REBREANU, R. II, 289. Moșneagul care-l apărase de cîini l-a strigat. GALACTION, o. 87, cf. 43, 58, 155. Moșneagul nu se lasă rugat multă vreme. BRĂESCU, A. 53, cf. SADOVEANU N. F. 54, id. M. C. 87. Cu mîna înțepenită pe cîrmă sta un moșneag gîrbovit. BART, S. M. 56. Am un moșneag Cu 12 piei îmbrăcat Și bun de mîncat (Ceapa). GOROVEI, C. 67, cf. RETEGANUL, P. IV, 28. ◊ (Prin exagerare; glumeț Toader Cîrlan, caporal într-un batalion de moșnegi, adică de contingente vechi. SADOVEANU, O. VII, 283. ◊ (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Focul s-a ridicat năpraznic, pînă la grinzile vii. . . ale moșneagului gorun, GALACTION, O. 267. ◊ De-a baba și moșneagul = numele unui joc de copii. Cf. PAMFILE, J. II, 250. Moșneagul și baba = numele unui joc care se joacă la priveghi. Cf. MARIAN, Î. 209. Moșneagul cu baba = numele unei hore care se joacă în doi. VARONE, D. 116. ♦ Unul dintre personajele jocului popular numit capră, care reprezintă un bărbat foarte bătrîn. Prin jud. Tutova ceata caprei alcătuiește din capră, doi moșnegi. . . și o fată sau două fete. PAMFILE, CR. 185, cf. 188. În satul Dolhasca flăcăii îmbla cu capra pe care o înjgheabâ astfel: din un lemn fac chipul unui cap de capră, sub care se ascunde un flăcău care joacă capra. Alți flâcăi se fac turci. . . Unul moșneag și altul babă. ȘEZ, III, 181. ♦ (La pl. art.) Numele unei variante a jocului popular numit capra. Moșnegii sînt o capră fără lăutari și fără capră. PAMFILE, CR. 194, cf. 2. 2. (Regional) Băștinaș. V. m o ș n e a n (3) (Cîmpu lui Neag-Petroșeni). ALR I, 445/835 II. 1. (Regional) Știulete de porumb de pe care firele de mătase se desprind greu: (regional) moș (II 2). Cf. i. cr. iv, 249 A. R. 89. 2. Grindă de susținere la moara de vînt. Cf. DDRF. 3. (Regional) Momîie (1) (pentru semănături) (Negrileasa-Gura Humorului), A VI 4. – Pl.: moșnegi. Cf. m o ș. Cf. DR. III, 733.